ViaE�a A�n satul Juanitei

Sunt singurA? pe o uliE�A? pA?rA?sitA?, de parcA? viaE�a ar fi plecat de mult din acest loc. Dintr-o clA?dire impozantA?,A�pictatA? A�n galben, vin note muzicale care parcA? au adormit tot. Merg prin praf spre casa A�n care am mai fostA�A�n februarie. Un dulA?u alb, care se odihneE�te la umbra unui cactus, A�mi dA? speranE�A?. ExistA? viaE�A? A�n satul Hutlatlauca, situat A�n centrul statului Puebla. Mexicanii A�l cunosc drept a�?satul cactuE�ilora�?. Eu A�l E�tiu drept satul Juanitei, femeia care ajutA? la curA?E�enie A�n casa A�n care locuiesc A�n Mexic.

Juanita s-a mutat la oraE� A�n ianuarie 2014, cu 2 sA?ptA?mA?ni A�nainte ca eu sA? ajung A�n Mexic. A trA?it toatA? viaE�a A�n satul pe care A�l iubeE�te cu un sentiment ce niciodatA? nu ar putea fi profan. AZn buletin are 50 de ani, dar chipul E�i mA?inile sugereazA? cA? centura ce A�i strA?nge mereu brA?ul carA? mai mulE�i. Atunci cA?nd nu gA?teE�te, spalA? sau vede telenovela, Juanita viseazA? cA? A�ntr-o zi se va A�ntoarce de tot A�n satul ei drag. AZntre timp, realitatea E�i necesitatea de a-E�i ajuta fiul de 20 de ani o E�in la oraE�.

sat

Din spatele gratiilor ce pA?zesc geamul, se aude vocea pe care o cA?utam: a�?no, no, miralaaa, ya llegA?!a�? (nu, nu, uite-o, a ajuns!). Juanita vorbeE�te la telefon, cocoE�atA? A�n geam, singurul loc A�n care prinde semnal A�n cA?suE�a ei. CA?nd mA? vede, faE�a i se rotunjeE�te E�i mai tare A�ntr-un zA?mbet E�i se grA?beE�te sA? A�nchidA? telefonul cu mA?inile bA?tA?torite. Tocmai o sunase familia care mi-e gazdA? A�n Mexic, A�ngrijoratA? cA? mA? voi rA?tA?ci E�i nu voi ajunge niciodatA?.

La prima vedere,A�casa Juanitei pare sA? aibA? doar o A�ncA?pere. AZmi dau seama cA?, trasA?nd o linie imaginarA?, A�n dreapta e dormitorul E�i A�n stA?nga bucA?tA?ria. Mijlocul ar putea fi sufragerie, iar televizorul suspendat poate fi A�n oricare camerA?.

Sunt A�n vizitA? unchii Juanitei. Fratele mamei A�i e un fel de tatA?. De o sA?ptA?mA?nA? s-au strA?ns toE�i A�n satul de baE�tinA?, unde vorbesc dialectul nahuatl, pentru a marca, conform cutumei satului, un an de la moartea Anastasiei, mama Juanitei.

JUANITAAA

Juanita E�i mama ei au A�mpA?rE�it toatA? viaE�a casa din sat, A�mpreunA? cu bA?iatul Juanitei. Anul trecut mama Juanitei s-a A�mbolnA?vit, a cA?zut la pat E�i nu s-a mai ridicat. AZn satele din aceastA? zonA?, tradiE�ia impune o pregA?tire de 9 zile pentru a marca un an de la trecerea A�n nefiinE�A? a celor dragi. Atfel, A�n fiecare searA? se vegheazA? crucea, cu rugA?ciuni E�i rosarii, pentru a culmina A�n ultima noapte cu nA?E�itul crucii E�i slujba de la bisericA?, A�nainte de a o depune la cimitir.

Juanita are privirea tristA?, dar spune cu entuziasm de copil ce tocmai a primit o acadea cA? mama ei meritA? totul. E?tie cA? aE�a o face fericitA?, oriunde ar fi. De aceea nu s-a supA?rat cA?nd cei doi fraE�i nu au vrut sA? ajute cu cheltuielile E�i a pus la bA?taie tot ce agonisise pA?nA? acum.

masccrul

Pentru masa de duminicA?, cea care va marca sfA?rE�itul ceremoniei, a comandat 75 de pui, fiindcA? anul trecut, cu 50, Juanita s-a fA?cut de ruE�ine A�n sat, cA?nd multA? lume a venit E�i nu a mai fost mA?ncare. Cele mai multe mA?ncA?ruri mexicane conE�in carne. MuuultA?. Ceea ce noi numim a�?tocanA?a�?, aici este un a�?ghisadoa�?, iar a�?supaa�? este un a�?caldoa�?, ambele A�ncA?rcate bine de carne. Asta a gA?tit E�i Juanita, toatA? zeama A�n care se scA?ldau puii, acompaniatA? de orez.

Cu un an A�n urmA? au vegheat nouA? zile dupA? A�nmormA?ntare, A�n casa goalA?, iar acum au vegheat nouA? zile crucea de anul A?sta, alA?turi de cea pe care au luat-o de la mormA?nt, pentru a le veghea A�mpreunA?. Ritualul este un fel de a doua A�nmormA?ntare E�i cele douA? cruci asigurA? intrareaA�sufletului cA?tre lumea cealaltA?.

Juanita, ca majoritatea mexicanilor, este catolicA?. Aici, catolicismul e un stil de viaE�A?. Majoritatea oamenilor se dedicA? cultului bisericii E�i cred cu tA?rie cA? acolo este salvarea pentru toate durerile pA?mA?nteE�ti.

tequila

OA�copertinA? albastrA? acoperA? curtea E�i ne apA?rA? de soare, dar E�i de ploaia care se anunE�A? pentru A�weekend. DupA? ce terminA?m de aranjat A�n curte, A�mpA?rE�im frA?E�eE�te o sticlA? de tequila A�n bucA?tA?rie. E 3:30 dupA?-masa, soarele arde, dar aE�a e omenia A�n Mexic, tequila A�nainte E�i dupA? orice.

a�?Andrada! Andraaaaadaaaa! Ya despiertate, vamos a la plaza!a�?(TrezeE�te-te, mergem la piaE�A?). E sA?mbA?tA? dimineaE�a E�i, pe cer, luna A�ncA? rezistA?A�soarelui care mijeE�te ochii.

Juanita A�mi strigA? la geam sA? mA? grA?besc. Am dormit A�n vecini, la o mA?tuE�A?, care a venit din alt stat special pentru ocazia asta. S-a dezobiE�nuit de viaE�a din sat E�i A�i e urA?t sA? doarmA? singurA?.

Pentru a ajunge A�n piaE�a care e la a�?urecheaa�? cu celA?lalt sat, o luA?m pe scurtA?turA?, prin a�?Jungla Amazonuluia�?, glumeE�te unchiul Juanitei. Apoi A�mi povesteE�te cum pe rA?ul A?sta care acum e doar o mA?nA? de apA?, A�n a��72 au gA?sit un om mort. Avea vreo 45 de ani E�i toatA? lumea a diagnosticat drept cauzA? a morE�ii faptul a�?cA? l-a luat apaa�?.

jungle

CA?nd ieE�im din a�?junglA?a�?, ne A�ntA?lnim cu a�?el polleroa�? (gA?inarul) care s-a lA?sat aE�teptat ieri cu cei 75 de pui. Pentru a fi siguri cA? de data asta va ajunge, unchiul Juanitei merge cu el A�n maE�inA?, pe post de ghid. Asta dupA? ce cA?ntA?reE�te puii apucA?ndu-i de o aripA?.

Juanita e fericitA? aici, viaE�a la oraE� o trA?ieE�te doar pentru ca fiul el sA? poatA? merge la E�coalA?. De aceea, a acceptat o slujbA? de a�?chica de la casaa�? (fata din casA?), A�n schimbul unui acoperiE� pentru ea E�i fiul ei E�i 800 de pesos pe sA?ptA?mA?nA? (aprox. 200 RON). Ea este una dintre mexicanii bronzaE�i, A�ntr-un stat A�n care culoarea pielii A�ncA? impune clasa socialA?. Mereu a urmat a�?litera legii mexicane, cea nescrisA?a�?, de la mersul la bisericA?, la pA?strarea virginitA?E�ii pA?nA? dupA? cA?sA?torie. Juanita A�mi povesteE�te cum a aE�teptat 33 de ani pA?nA? sA? se decidA? sA? plece din sat, cA? a�?cine pleacA? la oraE� nu se mai A�ntoarce fatA? marea�?.

A suferit E�i pe partea asta, cA?nd E�i-a vA?zut a�?soE�ula�? cu altA? femeie, mamA? a celor 2 copii pe care deja A�i avea, A�n piaE�A?. Atunci, fiul lor, Jorge, avea cA?teva luni. FA?rA? sA? E�tie, acea sA?mbA?tA? la piaE�A? l-a lA?sat fA?rA? tatA?. Juanita l-a crescut singurA?, iar figura paternA? a fost mereu unchiul ei, unchi care aproape cA? a crescut-o E�i pe ea.

IMG_8314

Primul gA?nd pentru a petrece acest weekend la E�arA? a fost ca sA? ajut E�i ca sA? A�nE�eleg puE�in din viaE�a celor de aici. AZn final, amA� ajutat doar la procesul de a face a�?atolea�? (o bA?uturA? mexicanA? preparatA? din mA?lai sau orez fiert cu lapte E�i apA?) E�i am fost pe post de a�?atracE�ia satuluia�?, fiind a�?guerritaa�? (albA?), dar nu a�?gringaa�?(americancA?). Un vecin nu a A�ncetat sA? A�mi spunA? la fiecare douA? cuvinte a�?yes, pleasea�?, cum nici nu a A�nE�eles A�n 3 zile cA? limba oficialA? a RomA?niei nu e engleza. De fiecare datA? cA?nd spun a�?soy de Rumaniaa�?, pupilele celor care mA? privesc se mA?resc ca dupA? o dozA? E�i A�mi spun cu admiraE�ie a�?Alemania??a�? (Germania). Efectul drogului trece repede A�n faE�a nu-ului meu. Se mai drege un pic cA?nd zic de Transilvania, pentru cA? au auzit cu toE�ii de Dracula E�i vor sA? audA? o descriere la prima mA?nA? a lui E�i a celebrului castel.

AZngrA?mA?diE�i A�n spatele camionetei, E�oferul ne strigA?:a�?Agaranse bien! Mejor muertos que tardea�? (E�ineE�i-vA? bine! Mai bine morE�i, decA?t tA?rziu). Mi s-a pA?rut o glumA? atipicA? pentru noE�iunea de punctual pe care am vA?zut-o la mexicani, dar am strA?ns bine fierul ce acoperea spatele camionetei, just in case.

AZn drum spre moarA? vorbim despre educaE�ie sexualA?, a�?chicas no comen ni el salchicha, ni el chile, puras tortas, entendieron, si es necesario, lavanse diario con agua friaa�? (sA? nu vA? atingeE�i nici de crenvuE�ti, nici de chile, doar pA?ine goalA?. fetelor, chiar dacA? vA? vine, mai bine vA? abE�ineE�i, spalaE�i-vA? zilnic cu apA? rece. – AZn Mexic crenvurE�tii E�i ardeii iuE�i fac parte din alimentele de bazA?). De multe ori pare cA? educaE�ia se opreE�te la aceast advertisment. Cei mai mulE�i dintre copiii prezenE�i nu E�tiu sA? numere, chiar dacA? vA?rsta le-ar putea-o impune. a�?cA?E�i ani ai?a�? atA?E�ia, E�i ridicA? o mA?nA? A�n aer. a�zAZnainte aveam atA?E�iaa�?, A�mi aratA? patru degete, dar acum a A�mplinit mA?na completA?. Zece minute mai tA?rziu ajungem A�n A�ncA?perea A�n care o vecinA? cu E�orE� albastru E�i pA?r cA?runt are a�zmoaraa�? care ajutA? la a�zmolera�? porumbul, ingredientul principal pentru tortillas E�i atole.

crucea

Se face repede searA?. Pe la ora 23 mergem dupA? naE�a crucii, cu cadouri E�i artificii, A�n E�ir indian. Strada se umple de gA?lA?gie E�i uliE�a care m-a aE�teptat fA?rA? viaE�A? cu 24 de ore A�n urmA?, e o adevA?ratA? petrecere.

DupA? ce se citesc cA?teva rugA?ciuni A�n casa naE�ei, ne A�ntoarcem A�n stradA?, unde, pe rA?nd, fiecare dintre cei prezenE�i pune cA?te o jerbA? de flori portocalii de gA?tul crucii, dupA? ce A�ngenuncheazA? E�i se roagA? pios. AjunE�i A�n curtea Juanitei, beau atole fierbinte, pentru a se A�ncA?lzi E�i a speria E�A?nE�arii.

Noaptea dinaintea slujbei trece mai greu, la douA? Juanita vrea sA? doarmA? un pic. Pe la patru,A�mA?tuE�a ei intrA? agitatA? A�n camerA?, a�?Juanita, ya es tarde! Apurate!!a�? (Juanita, e tA?rziu! GrA?beE�te-te!). Se ridicA? la foc automat E�i adoarme A�ncA? o datA?, A�n fund. AZi spun sA? fugA?, cA? o vor certa. La E�ase vine naE�a crucii pentru a E�ine ultimul rosariu, A�nainte de a ne duce la bisericA?, aE�a cA? timpul e scurt.

CA?nd se ridicA? din pat, vede cA? unchiul ei a dormit A�n curte, pe jos. Nu a vrut sA? intre A�n casA?, pentru a nu ne deranja (mostre de curtoazie mexicanA?): a�zpobrecito, ahora le va a doler todo el cuerpecitoa�?. (a�zsA?rA?cuE�ul, acum A�l va durea tot corpuleE�ul.a�?) AZn Mexic spaniola devine mexicanA? A�n faE�a uzului exagerat de diminutive E�i A�njurA?turi nA?E�ite pe pA?mA?nturile tequilei.

Pentru bA?rbaE�i, totul ia pauzA? la prA?nz, pentru a vedea finala campionatului mondial. AZn spatele crucii nA?E�ite e un televizor color.

meciul

OdatA? cu rA?sA?ritul, apar E�i naE�ii crucii. MA? trezesc A�n miros de tA?mA?ie. Pe mA?surA? ce se lumineazA? cerul, curtea e iar plinA? de oameni, ajutoare pentru a termina mA?ncarea A�nainte de a merge la bisericA?. Ceaun cu fasole, ceaun cu salsa, cu pui E�i cu orez roE�u.A� AZn jurul mesei, sub copertina albastrA?, se bea atole E�i se mA?nA?ncA? a�?pan de dulcea�? (pA?ine dulce).

Pentru cA?teva momente oamenii uitA? de ce sunt aici E�i A�ncep a�zla platicaa�? (vorba). AZn general se trezesc pe la 9:30, cA? nu e grabA?. Mai sunt E�i alE�ii, care se trezesc A�n zori, din cauza E�oarecilor care nu le dau pace E�i bA?ntuie prinA� casA?.A� a�?De ceA� nu A�E�i cumperi o pisicA? pentru E�oareci?a�?. A�a�?E h, A�l mA?nA?ncA? pe unu E�i apar alE�iia�?.

Muzica din aceastA? dimineaE�A? este datA? de focul de pocnitori, avA?ndu-l drept dirijor pe a�zel Gigantea�?, cel mai scund om din sat, fost admirator al Juanitei E�i vecin A�n sat.

palarie

SlujbaA�A�ncepe doar la nouA?, fiindcA? preotul vine din alt sat. AZntre timp, dintre cele 30 de capete care aE�teaptA? sfinE�irea crucilor, vreo 10 sunt plecate A�n faE�a somului.

DupA? slujbA?, nA?E�it de cruce E�i A�mpA?rE�it lacrimi, flori E�i amintiri, A�n faE�a cimitirului mA? aE�ez pe pA?mA?nt, A�n timp ce aE�tept ca oamenii sA? A�E�i termine tura de bere E�i suc. Juanita mA? ceartA? a�?aquA� no debes sentarte. Quien se siente, muerea�?. (Aici nu te poE�i aE�eza. Cine se aE�eazA?, moare). Din pA?mA?nt, A�n anotimpul ploios ies vipere, iar scorpionii sunt locatari cu acte A�n regulA?. Din spatele camionetei, dupA? ospA?E�, Juanita A�ncearcA? sA? A�E�i pA?streze zA?mbetul A�n drum spre oraE�.

cimitir

Andrada visează că hălăduieşte printr-un colţ dubios, îndepărtat de lume. Se trezeşte, îşi face bagajul, cumpără bilet dus şi dusă e.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *