Ultimii mayaE�i

O femeie stA? A�n genunchi E�i strA?nge A�n mA?nA? corpul inert al puiului de gA?inA? pe care l-a decapitat. LA?ngA? picioareleA�ei e un cuE�it cu sA?nge, iar de jur A�mprejur un covor din ierburi, A�ncadrat de lumA?nA?ri.A�Sunt A�n Mexic, la biserica catolicilor tradiE�ionaliE�ti din satul San Juan Chamula.A�Comunitatea de aici este una dintre puE�inele care pA?streazA? tradiE�iile strA?moE�ilor mayaE�i.

Am coborA?t din autocar direct A�n centrul localitA?E�ii de chamula, cu gA?ndul de a gA?si obiceiurile E�i superstiE�iile lA?sate de mayaE�i.A�E dimineaE�A? de iarnA? mexicanA? E�i soarele dogoreE�te de cA?nd rA?sare. PiaE�a centralA? este A�mpA?nzitA? de vA?nzA?tori ambulanE�i E�i copii care fac hA?rmA?laie A�n jocul lor cu orice.

biserica

Cea mai A�naltA? clA?dire din sat e biserica. E verde, A�naltA? E�i A�n vA?rf are trei cruci. Intrarea costA? cA?t douA? pA?ini, iar de partea cealaltA? a uE�ii sunt 20 E�i ceva de sfinE�i A�n mA?rime naturalA?. AZn mA?ini au oglinzi ca sA? A�E�i vezi sufletul cA?nd li te A�nchini.

Aici oamenii sacrificA? animale pentru a cere iertarea pA?catelor A�n ceea ce numesc schimb de suflete cu fA?ptura omorA?tA?. Pe podeaua bisericii, printre ierburi, gA?ini decapitate E�i lumA?nA?ri sunt E�i copii care participA? la ritualuri.

carti postale

Despre fricA?, pox E�i turiE�tiA�

Ca sA? A�nE�eleg mai bine comunitatea, mA? A�ntA?lnesc cu Domingo, secretarul de educaE�ie al E�colii din sat.A�Domingo este unul dintre cei care a plecat din acest loc ca, dupA? cA?E�iva ani de locuit la oraE�, sA? se A�ntoarcA? A�n satul natal. A venit cu soE�ia, copilul E�i fetiE�a din cealaltA? cA?sA?torie. LocuieE�te A�ntr-o localitate din apropiere E�i face naveta zilnic, 3 km, pA?nA? A�n San Juan Chamula. DatoritA? lui,A�cei 600 de copii de aici au acum o E�coalA? de ciclu primar.

Ne aE�ezA?m sub o umbrelA? E�i bem pox, un fel de tequila din porumb, care seamA?nA? cu E�uica. MayaE�ii o foloseau ca leac – de altfel, A�nA�dialectul Tzotzil, pox A�nseamnA? medicament.A�Domingo spune cA? sA?tenii sunt mari bA?utori de pox – gA?sesc orice motiv sA? bea. Se opresc des la una din numeroasele tarabe din jurul bisericii E�i dau repede pe gA?t un shot. DeE�i nu se prea consumA? A�n alte pA?rE�i, pox-ul e cunoscut de toE�i mexicanii, care-l asociazA? cu comunitatea asta de chamula. Un pA?hA?rel din lichiorul A?sta combinat cu douA? beri a�zpune A�n cap pe oricinea�?.

StA?m A�n stA?nga bisericii, iar eu fac, din cA?nd A�n cA?nd, cA?te o pozA? pe ascuns. Oamenii se feresc de poze, le e fricA?.A�OdatA? fA?cutA? poza, ei cred cA? sufletul se imprimA? pe imagine E�i cA?lA?toreE�te cu ea. Cu toate acestea, dupA? fiecare gard, e cel puE�in un turist care A�E�i A�ncearcA? norocul sA? facA? o fotografie.

IMG_2290

Domingo surA?de mereu A�n faE�a aparatului foto. Este printre puE�inii locului care cred cA? poza nu le furA? sufletul. AZmi spune cA? pot face poze E�i A�n jur, dar cu grijA?. Legea nescrisA? a locului A�mputerniceE�te pe oricine sA? A�E�i ia aparatul sau sA? te amendeze cu orice sumA? cred ei de cuviinE�A?.

Nu este de acord cu ostilitatea faE�A? de turiE�ti. Pentru el, strA?inii A�nseamnA? a�zcivilizaE�ie E�i prosperitatea�? E�i crede cA? un cA?lA?tor lasA? mereu o pA?rticicA? din el A�n locurile pe care le viziteazA?. Astfel, a�zlocul poate A�nvA?E�aa�?.

a�zTuriE�tii sunt atraE�i de cultura E�i obiceiurile noastre. De aceea vin, nu pentru a ne modifica stilul de viaE�A?. Schimbarea s-ar produce doar dacA? noi am vrea astaa�?, spune Domingo.

CA?E�iva copii care vA?nd A�ngheE�atA? vin lA?ngA? umbrela noastrA?. Se urcA? pe lada frigorificA? E�i o A�mping prin A�mprejurimi pentru a cA?E�tiga cA?E�iva pesoE�i. AZmi propun o afacere: dacA? voi cumpA?ra A�ngheE�atA?, le pot face o pozA?. IauA�o A�ngheE�atA? cu aromA? de griE� cu lapte E�i facem tA?rgul.

IMG_2306

Domingo a venit la A�ntA?lnire A�mbrA?cat cu jercui, portul tradiE�ional al comunitA?E�ii. Jercui este o hainA? albA? de lA?nA?, care se poartA? la sA?rbA?tori. A�Chuj este varianta deA�culoarea neagrA? a jercui-uluiA�pe care oamenii o A�mbracA? A�n zilele obiE�nuite cA?nd e frig. BA?rbatul A�mi zice cA? a A�mprumutat haina, e prea scump sA? ai una proprie.

Esesutul unui costum tradiE�ional dureazA? A�ntre una E�i trei luni. Toate costumele sunt fA?cute din lA?nA? de berbec – borrego E�i costA? A�ntre 2000 E�i 4000 de pesos (500-1000 RON) fiecare. Asta e valoarea lor adevA?ratA?. AZn realitate, costumele ajung sA? se vA?ndA? chiar cu 1000 de pesos.

IMG_2583 (1)

AZn sat, fiecare curte are un loc special pentru berbeci E�i plante medicinale.A�Oamenii se trateazA? acasA? cu ierburi, aE�a cum au A�nvA?E�at de la pA?rinE�i E�i bunici. Primul spital a fost construit acum doi-trei ani E�i e singurul din toatA? comunitatea de chamula. Aici, aproximativ 70.000 de oameni trA?iesc dupA? aceste obiceiuri.

Femeile nasc tot acasA? cu moaE�ele. Copilul este cea mai mare bucurie A�n acest loc. Cu cA?t mai mulE�i, cu atA?t mai bine, a�zmai multe mA?ini A�n gospodA?riea�?. Secretarul de educaE�ie spune cA?, aici, copiii nu viseazA? -A�a�znu avem iluzii, nici visuri. PA?rinE�ii ne spun ce sA? facem E�i gataa�?.

Multe mame A�E�i alA?pteazA? copilul pe stradA?.

Multe mame A�E�i alA?pteazA? copilul pe stradA?.

Nici cu relaE�iile de dragoste, lucrurile nu sunt mai nuanE�ate: dacA? te A�ndrA?gosteE�ti, o ceri E�i o iei. Punct. Nu existA? nici prietenie, nici logodnA?. IntenE�iile sunt declarate de la A�nceput, iar dacA? pA?rinE�ii sunt de acord, se face nunta.

Ucenicie pentru a deveni bA?rbat

AZnainte de a deveni capi de familie, bA?rbaE�ii trebuie sA? munceascA? gratuit pentru sat timp de un an, el nombramiento. AZn acel an nu au voie sA? lucreze pentru propriul cA?E�tig mai mult de 35 de zile, restul fiind serviciu social pentru comunitatea-casA?.

DupA? acest an, tinerii devin oficial bA?rbaE�i. Atunci cA?nd cresc, aceE�tia pot alege sA? rA?mA?nA? A�n sat E�i sA? lucreze pA?mA?ntul (cultivA? porumb E�i fasole) sau sA? studieze E�i sA? se mute la oraE�. AltA? soluE�ie – pe care mulE�i o aleg – este sA? emigreze, mai ales A�n Statele Unite. AZn prezent, aproape 30% din populaE�ie emigreazA?.

IMG_2357

Cei din Chamula nu au primar, au guA�a, cineva care ocupA? rol de sfA?tuitor timp de 3 ani. UrmA?toarea funcE�ie A�n ierarhia satului este cea de preE�edinte municipal, dar autoritatea este reprezentatA? de fiecare A�n parte – oricine poate aplica sancE�iuni, dacA? comunitatea a hotA?rA?t asta.

La sA?rbA?tori sau la vizite oficiale, bA?rbaE�ii sunt importanE�i. Doar ei reprezintA? autoritatea, soE�iile rA?mA?n acasA?. AZn alte ocazii, cA?nd e de plimbat, de venga mi amor, e altA? treabA?, spune Domingo. AZn general, familia se reuneE�te la botezuri sau nunE�i. AZl A�ntreb pe Domingo ce spune soE�ia sa dacA? ajunge ameE�it acasA?. a�zDacA? ajung liniE�tit, ce sA? A�mi spunA??a�? E�i deschide A�ncA? o sticlA? de suc cu catarama de la cureaua care A�i strA?nge brA?ul.

Femeile E�es, au grijA? de copii E�i zA?mbesc amabil. Ele susE�in economia satului prin E�esut, iar bA?rbaE�ii lucreazA? pA?mA?ntul. Obiectele de artizanat, mai ales hainele tradiE�ionale, sunt vA?ndute por menureo y menudeo (la bucatA? sau en-gross) atA?t A�n sat, cA?t E�i A�n A�mprejurimi. AZn tot Mexicul se A�ntA?lnesc femei cu prunci A�n E�aluri atA?rnate pe spate, care vA?nd obiecte fA?cute A�n casA?.

IMG_2551

SA?rbA?toarea satului

Cea mai importantA? funcE�ie spiritualA? din comunitate este cea de mayordomo, omulA�care are grijA? de sfinE�i. Fiecare divinitate din bisericA? are un mayordomo.A�AZndatorirea A�ngrijitorului E�ine de la unu la trei ani, iar acestaA�se asigurA? ca, de fiecare datA?, ziua sfA?ntului sA?u sA? fie sA?rbA?toritA? cu surle E�i trA?mbiE�e.

SA?rbA?torile presupun multA? mA?ncare E�i bA?uturA?. De muzicA? se ocupA? la banda del pueblo, iar zgomotul este asigurat de cuetes, un fel de artificii improvizate, cu a�zrolul de a A�nA?lE�a fiecare sfA?nta�?.A�E?i azi se A�nalE�A? cA?te un boom. Zgomotele sunt puternice E�i mA? sperie, iar Domingo rA?de de mine E�i-mi zice cA? suenan galan (cA? sunA? miE�to).

AZn timp ce zilele sfinE�ilor se transformA? A�n sA?rbA?tori care se A�ntind pe mai multe zile, aici oamenii nu A�E�i sA?rbA?toresc zilele de naE�tere, a�zpentru cA? nu sunt specialea�?. AE�a era A�n trecut – acum ar sA?rbA?tori-o, a�zdar nu sunt bania�?.

oameni 2

Mai tA?rziu, cA?nd mergem spre casa lui Domingo, vedem doi copii care se joacA? cu pietre. Secretarul de educaE�ie se A�ntristeazA? E�i zice cA? a�zcopiii au nevoie de jucA?rii adevA?rate. MA?car de-ar avea canicas…a�?.

La Domingo, A�i cunosc soE�ia. Are 19 ani E�i E�ine atA?rnat de o eE�arfA? un prunc. AZn spatele ei, o fetiE�A? A�E�i ascunde ochii A�n bretonul des E�i negru. MA? salutA? cu privirea A�n pA?mA?nt.

familia lui Domingo

Pe iarba A�ncA?lzitA? de soare, A�n faE�a casei, soacra ei E�ese A�n genunchi. MA?nuieE�te cu A�ndemA?nare acul cu care A�mpunge des.A�AlA?turi de ea este o vecinA? care tocmai a A�nceput un costum de damA? A�n rA?zboiul de E�esut. Niciuna nu vorbeE�te spaniolA?, dar A�mi strA?ng mA?na E�i A�mi zA?mbesc scurt. De fiecare datA? cA?nd le strig seA�ora, ridicA? privirea pentru cA?teva secunde, apoi se A�ntorc la E�esut.

AZn jur nu e niciun zgomot. Domingo scoate A�ncA? o sticlA? de pox, pentru a ne lua la revedere pe limba lui. Cele trei femei schimbA? priviri A�ntre ele, fA?rA? a spune nimic. AZl A�ntreb de ce nu ni se alA?turA? E�i A�mi rA?spunde cA? femeile nu beau. Dau paharul pe gA?t E�i A�i spun cA? nu are dreptate.

femei tesand

Revenirea A�n oraE� dureazA? puE�in mai mult de o orA? cu maE�ina. Domingo vine cu mine, trebuie sA? meargA? la internet cafe ca sA? vadA? dacA? A�i vin jucA?riile promise copiilor din comunitate. AZmi strA?nge mA?na E�i merge spre calculatoare E�i internet.

LATER EDIT: AZntr-o versiune anterioarA?, scria cA? biserica din San Juan Chamula nu are cruce A�n vA?rf. De fapt, are trei cruci.

Andrada visează că hălăduieşte printr-un colţ dubios, îndepărtat de lume. Se trezeşte, îşi face bagajul, cumpără bilet dus şi dusă e.

6 comments

  1. Miruna   •  

    O alta lume…pe lumea aceasta si probabil ca sunt fericiti ca-si pot duce traiul cu ce le-a dat Dumnezeu. Poate ar trebui sa o privim ca pe o lectie de viata.

  2. marcu iulian>iuliana   •  

    imi place acest ziar online/ eu sunt in curs de transformare in femeie/ imi place sa fiu femeie si sa fac un copil/ operatia de sex o voi face in spania

  3. vilcu horia   •  

    mai fratilor, cine este clotilde armand si cu ce scop in romania, o escroaca la inselatorie.

  4. Adriana   •  

    Atat de interesant articolul(bine,Mexicul e locul in care visez de mult sa merg),incat am intrat pe Google Maps si…surpriza!Fix ca-n declaratie!Costume populare cat cuprinde,o banda de lautari,foarte multi copii,foarte multa saracie.Ce m-a impresionat foarte mult,Calle 21 de Septiembre cu fantana publica unde localnicii isi spala rufele in aer liber.Mersi,Andrada!Te urmaresc,esti talentata dar si norocoasa fiindca poti calatori cat vrei.

  5. Marina   •  

    “Cea mai înaltă clădire din sat e biserica. E verde, înaltă și ?nu are cruce?.”

    Poate te-a lăsat MEMORIA sau poate doar BUNUL SIMȚ?

    Să o împrospătăm: https://es.wikipedia.org/wiki/San_Juan_Chamula

    Dacă din start pornești cu o minciună, care poate fi și verificată, cum ar putea cineva să te creadă pe cuvânt?

    Puțin jurnalism adevărat, mult TUPEU… dar ce să-i faci, erai în vacanță și tu și moralitatea ta!

  6. Andrada Lăutaru   •  

    Bună, Marina. Mulțumesc pentru observație, voi modifica.
    În ceea ce privește tonul tău, chiar nu îi înțeleg sensul.
    O zi frumoasă oricum!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *