Mirosul gardeniei. 66 de ani A�n exil

La A�nceptul lui decembrie am intrat A�n tabA?ra de refugiaE�i palestinieni Bourj al Barajneh din sudul Beirutului. Am ajuns apoi A�n alte douA? tabere a�� Ein el Helweh E�i Dbayeh. AZn Dbayeh, alA?turi de palestinieni, erau E�i refugiaE�i libanezi care fuseserA? alungaE�i de rA?zboaiele din sudul E�A?rii.

Cu douA? zile A�nainte, pe drumul pA?nA? A�n Baalbek, spre graniE�a esticA? cu Siria, am vA?zut sute de corturi mari din plastic alb cu acoperiE�ul fixat cu cauciucuri, A�n mijlocul campului. Erau tabere de refugiaE�i sirieni. Continue reading…

a�zPalestinienii sunt A�n standby sA? devinA? martiria�?

Nablus, West Bank, Palestina. Doi adolescenE�i, soldaE�i israelieni, opresc autocarul A�n care mA? aflu cu un grup de tineri palestinieni. FluturA? mitralierele A�n aer. AZi vA?d pe geamul autocarului cum A�ndreaptA?A�automatele spre noi. E?i rA?d. E o glumA?? IntrA? A�n autocar. a�zHamas? Fatah? Heroine? Hashish?a�?

AZl strA?ng de mA?nA? pe tipul lA?ngA? care stau. Nu E�tiu cA?, de fapt, el e mai speriat decA?t mine. E fugit din Hebron, zonA? A�nchisA?, la fel ca FA?E�ia Gaza, A�n urma rA?pirii unor adolescenE�i israelieni, pe 12 iunie. Un soldat se uitA? lung la noi. MA? A�ntreabA? de unde sunt. RomA?nia. AZi place rA?spunsul. ZA?mbeE�te E�i merge mai departe. AZn timp ce coboarA? A�i cade kippa din cap.

AE�a e prin unul dinA�punctele de control instalate de armata israelianA?. AZn februarie 2014 erau 99 de puncte fixe de control E�i 265 volante, conform Centrului israelian pentru drepturile omului A�n teritoriile ocupate.

Am ajuns A�n Palestina A�n 20 iunie pentru un proiect de teatru A�n care urma sA? particip ca regizor la o producE�ie cu E�i despre generaE�ia tA?nA?rA? din Palestina, generatA? de unul dintre cele mai active E�i activiste teatre din West Bank. Munca mea de acolo ca regizor a fost A�nsoE�itA? de o A�ntA?lnire necosmetizatA? cu ceea ce A�nseamnA? Palestina azi.

Citește tot articolul …

Zece ani soldat A�n Israel


AZntr-un bar din SA?o Paulo, un bA?trA?nel de 92 de ani, cu fes de dac A�n vA?rful capului, primeE�te bezele de la o braziliancA? de 80 de ani. Asta A�mi face curte. BA?trA?neE�ea… o iei razna. Trage din pipA? E�i A�E�i mA?reE�te ochii, cu poftA? de vorbA? A�n oricare din cele trei limbi E�tiute la perfecE�ie: romA?nA?, ebraicA?, portughezA?.

E?tefan ChiE�imia s-a nA?scut la 28 octombrie 1926, A�n satul Dimiana, judeE�ul BuzA?u, al cincilea din E�apte copii.

La 22 de ani, dupA? Al Doilea RA?zboi Mondial, E�i-a luat lumea A�n cap E�i a plecat spre America, dar a ajuns sA? lupte A�n rA?zboaiele Israelului. De 56 de ani stA? A�n Brazilia. A avut o fabricA? de chiloE�i E�i acum, cu pipa A�n gurA?, e mascota cartierului A�n care locuieE�te: i se spune A�n portughezA? brazilianA? StA�fan sau o romeno. CA?nd nu citeE�te ziarul cu lupa, se trage de E�ireturi cu ospA?tarii E�i vecinii, are grijA? de lucrurile homleE�ilor sau vorbeE�te despre rA?zboi cu medicii evrei de la spitalul din apropiere. Citește tot articolul …