a�zPalestinienii sunt A�n standby sA? devinA? martiria�?

Nablus, West Bank, Palestina. Doi adolescenE�i, soldaE�i israelieni, opresc autocarul A�n care mA? aflu cu un grup de tineri palestinieni. FluturA? mitralierele A�n aer. AZi vA?d pe geamul autocarului cum A�ndreaptA?A�automatele spre noi. E?i rA?d. E o glumA?? IntrA? A�n autocar. a�zHamas? Fatah? Heroine? Hashish?a�?

AZl strA?ng de mA?nA? pe tipul lA?ngA? care stau. Nu E�tiu cA?, de fapt, el e mai speriat decA?t mine. E fugit din Hebron, zonA? A�nchisA?, la fel ca FA?E�ia Gaza, A�n urma rA?pirii unor adolescenE�i israelieni, pe 12 iunie. Un soldat se uitA? lung la noi. MA? A�ntreabA? de unde sunt. RomA?nia. AZi place rA?spunsul. ZA?mbeE�te E�i merge mai departe. AZn timp ce coboarA? A�i cade kippa din cap.

AE�a e prin unul dinA�punctele de control instalate de armata israelianA?. AZn februarie 2014 erau 99 de puncte fixe de control E�i 265 volante, conform Centrului israelian pentru drepturile omului A�n teritoriile ocupate.

Am ajuns A�n Palestina A�n 20 iunie pentru un proiect de teatru A�n care urma sA? particip ca regizor la o producE�ie cu E�i despre generaE�ia tA?nA?rA? din Palestina, generatA? de unul dintre cele mai active E�i activiste teatre din West Bank. Munca mea de acolo ca regizor a fost A�nsoE�itA? de o A�ntA?lnire necosmetizatA? cu ceea ce A�nseamnA? Palestina azi.

Flickr DG 5

Foto: Flickr Dealyed Gratification

a�zBine ai venit pe PA?mA?ntul SfA?nt. PA?cat cA? este zA?puE�ealA?a�?

Pe 12 iunie, trei adolescenE�i israelieni a�� 16 E�i 19 ani a�� dispar de pe marginea autostrA?zii, din colonia israelianA? Gush Etzion din West Bank. La cA?teva ore dupA? rA?pire, Israel Defense Forces (IDF) lanseazA? A�n operaE�iunea Brother’s Keeper care lasA? peste 1000 de case percheziE�ionate E�i vandalizate, 5 morE�i, sute de rA?niE�i E�i peste 450 de deE�inuE�i, A�n 2 sA?ptA?mA?ni. Cu aceastA? ocazie, soldaE�ii confiscA? bani E�i aparaturA? A�n valoare de peste 3.000.000 $.

Ca sA? ajungi A�n Palestina trebuie sA? aterizezi fie A�n Israel, fie A�n Iordania. Aeroporturile din Palestina au fost bombardate A�n cea de-a doua Intifada (2000-2006), devenind nefuncE�ionale. La aterizare pe aeroportul din Tel Aviv, israelianul de lA?ngA? mine mi-a zis A�n romA?neE�te a�?Bine ai venit pe PA?mA?ntul SfA?nt. EE�ti A�n cel mai sacru loc de pe pA?mA?nt. PA?cat cA? este zA?puE�ealA?a�?. Trec prin aeroport relativ uE�or. Interogatoriul dureazA? 10 minute: A�ntrebA?ri despre destinaE�ie, A�ntrebA?ri la care am fost sfA?tuitA? de cei care mA? gA?zduiau sA? rA?spund cA? voi locui A�n Ierusalim E�i voi vizita Israelul.

UrmeazA? sA? locuiesc A�n Ramallah E�i sA? vizitez Palestina. a�?Nu gA?sesc adresa de care zici? Gazda taa�� e musulmanA??a�? mA? A�ntreabA? cea care controleazA? paE�apoartele. a�?Nu E�tiu ce religie are. Nu am A�ntrebat-oa�? A�i rA?spund. Pe hol mai sunt cA?E�iva romA?ni care stau speriaE�i, rezemaE�i de pereE�i. Ies cu viza. Le zA?mbesc. MA? simt ca la Bac. Am trecut. Ajung A�n faE�a aeroportului Ben Gurion E�i A�l vA?d pe domnul Fouad, directorul teatrului cu care urmezA? sA? colaborez, care mA? aE�teaptA?. AZmi face cu ochiul. a�?Welcome to Palestinea�?. Mi se face pielea de gA?inA?.

AZn aceeaE�i zi, doi bA?ieE�i palestinieni din Hebron a�� 15 E�i 22 ani a�� au fost uciE�i de soldaE�ii israelieni pentru cA? auA�ripostat [1]A�arestA?rilor nocturne din timpul raidurilor IDF de cA?utare a tinerilor rA?piE�i. RipostA?, A�n general, A�nseamnA? cA? tinerii palestinieni aruncA? cu pietre A�n punctele de control ale IDF, A�n tancuri E�i A�n soldaE�ii israelieni.

DupA? A�ncA? o zi, un bA?rbat din Ramallah cu dizabilitA?E�i mentale este A�mpuE�cat de 4 ori A�n timp ce se deplasa spre rugA?ciunea de dimineaE�A? pe motiv cA? a refuzat sA? respecte ordinul de a nu ieE�i din casA?. De asta, organizatorii festivalului au insistat sA? nu pA?rA?sim hotelul A�n timpul raidurilor armatei israeliene.

Domnul Fouad mA? plimbA? prin Ierusalimul de Est. VA?d ciorchine de butoaie negre pe case.

– Ce e cu ele?

– Nu primim apA? de la Israel decA?t o zi pe sA?ptA?mA?nA?. O colectA?m A�n butoaie.

Conduce pe lA?ngA? zid. E plin de gunoaie. a�?Acum suntem A�n zona C, imediat intrA?m A�n zona B, acolo e mai curat, o sA? vezia�?. MA? simt ca A�ntr-un joc pe calculator.

West Bank a fost A�mpA?rE�itA? A�n urma tratatului de la Oslo din 1992 A�n trei zone: A, B E�i C. Zona A este sub suveranitate palestinianA?, zona B este administratA? E�i de Israel A�n timp ce zona C (61% din teritoriul West Bank) se aflA? sub controlul autoritA?E�ilor israeliene. Marea parte a resurselor naturale ale West Bank, la care aceasta are zero acces, se aflA? A�n zona C. Potrivit BA?ncii Mondiale, accesul E�i investiE�iile A�n aceastA? zonA? ar creE�te cu o treime economia Palestinei.

Ajung la hotel E�i mA? culc. AZn camera mea unul dintre paturi a rA?mas liber. ActriE�a spaniolA? cu care urma sA? A�mpart camera nu a mai ajuns. DupA? un interogatoriu de 10 ore – deE�i cetA?E�enii spanioli nu au nevoie de vizA? ca sA? intre pe teritoriul Israelian – a intrat A�n detenE�ie E�i apoi a fost repatriatA? cu interdicE�ie pe 10 ani pe motiv cA? are rA?dA?cini arabe E�i reprezintA? un pericol pentru siguranE�a Israelului.

a�zDe ce eu nu am primit nici un glonE� A�n piept pA?nA? acum?a�?

AZn a zecea zi de cA?nd sunt A�nA�Ramallah, puE�tii israelieni sunt gA?siE�i morE�i. Drept rA?zbunare, trei tineri israelieni A�l rA?pesc pe Mohammed al-A’wewy (16 ani) E�i-l ard de viu. a�zVa A�ncepe a treia Intifadaa�? A�mi spune un artist palestinian cu care lucrez.

SoldaE�ii israelieni au mai A�mpuE�cat doi adolescenE�i din Ramallah cu o lunA? A�nainte. Am cunoscut prieteni ai bA?ieE�ilor omorA?E�i. a�zMoartea lui Nadeem m-a afectat atA?t de tare, mai tare ca orice moarte de pA?nA? acum. Avea aceeaE�i vA?rstA? cu minea�?, mi-a povestit Rashid, care tocmai A�mplinise 18 ani.

Au fost fA?cute publice filmA?rile camerelor de supraveghere.A�Ambii adolescenE�i se plimbau pe stradA? fA?rA? sA? atace A�n vreun fel soldaE�ii israelieni A�n momentul A�n care au fost A�mpuE�caE�i mortal. Benjamin Netanyahu, prim ministrul israelian, declarA? cA? filmA?rile sunt trucate, iar IDF afirmA? cA? armata israelianA? a tras cu gloanE�e de cauciuc. Nimeni nu a fost pedepsit pentru uciderea tinerilor.

DupA? fiecare asalt major, Israelul A�E�i desemneazA? singur comitetul de judecatA?. InvestigaE�iile duc la alte investigaE�ii care sfA?rE�esc, de cele mai multe ori, A�n viduri administrative din lipsA? de probe.A� ONU, Amnesty International E�i Ba��Tselem au fA?cut nenumA?rate solicitA?ri pentru a deschide investigaE�ii independente asupra crimelor de rA?zboi. La fel s-a A�ntA?mplat E�i A�n cazul celor doi bA?ieE�i omorA?E�i pe 15 mai. DeE�i autopsiile au identificat cauza decesului a�� prin A�mpuE�care a�� armata israelianA? spune cA? nu a gA?sitA�vreo legA?turA? A�ntre soldaE�i E�i crime.

Rashid, Sara E�i Khalil spun cA? se simt vinovaE�i cA? eiA�nu au fost A�mpuE�caE�i niciodatA?. Se simt vinovaE�i faE�A? de ceilalE�i martiri de vA?rsta lor. a�zE?i voi aveE�i prieteni martiri?a�?, A�i A�ntreb pe ceilalE�i tineri. ToE�i rA?spund da.

AE�a cA? A�ncerc sA? A�nE�eleg ce se A�ntA?mplA? A�n mintea unui adolescent atunci cA?nd A�n jurul sA?u sunt omorA?E�i colegi de clasA?, surori, veri sau iubiE�i. MA? uit pe paginile lor de Facebook.

photo: David Ortmann

photo: David Ortmann

Malik are poze cu arme, cu maE�ini E�i cadavre E�i cA?teva de la absolvirea clasei a 11-a, undeva la un restaurant.

Povestesc cu el. PoartA? un cardigan E�i blugi decoloraE�i. AZmi spune cA? vrea sA? facA? mulE�i bani ca sA? cA?lA?toreascA? peste tot A�n lume, E�i vrea sA? aibA? o familie E�i o viaE�A? confortabilA?. Dar cel mai mult vrea ca Palestina sA? fie liberA?. Zice cA? nu A�i e fricA? de moarte absolut deloc pentru cA? oricum va muri la un moment dat, dar cA? nu ar vrea sA? o facA? pe mama lui sA? plA?ngA?.

a�zMi-am pus problema sA? fiu martir. ToE�i palestinienii sunt A�n standby sA? devinA? martiri E�i asta A�nseamnA? mult pentru mine, sA? fii atA?t de curajos A�ncA?t sA? mori pentru libertatea ta E�i a E�A?rii tale. SA? fii martir A�nseamnA? sA? fii palestinian E�i sA? A�E�i iubeE�ti E�ara. ToE�i colegii mei au fost A�mpuE�caE�i de gloanE�e de cauciuc, nu e o mare scofalA? pentru noi.a�?

AZl A�ntreb dacA? nu pot obE�ine dreptate E�i libertate pe cale paE�nicA?. a�zNuuu. Pentru cA? noi nu vrem ca Palestina sA? fie pentru israelieni. Ei au venit aici peste noi E�i ne-au omorA?t E�i A�ncA? ne omoarA?a�?.

E?i atunci A�mi povesteE�te cum a pus el prima oarA? mA?na pe o armA? E�i cum s-a simE�it. a�zA fost atA?t de bine, lol, m-am simE�it tare de tot E�i pentru cA? era vorba de o mitralierA?. PA?nA? acum am luptat pentru eliberarea Palestinei aruncA?nd pietre E�i A�ncercA?nd sA? mA? educ, dar dacA? A�ncepe revolta vreau sa folosesc armea�?. Malik spune cA? a fostA�la cA?teva de secunde de moarte, la un punct de control A�n apropiere de Ierusalim unde stA?teau ascunE�i de soldaE�ii israelieni care A�i pA?ndeau sA? iasA? din ascunzA?toare E�i sA? A�i A�mpuE�te. a�zMi-am aruncat geanta de dupA? zid E�i au tras vreo 8-10 gloanE�e A�n eaa�?.

a�zVreau sA? mor pentru ca E�ara mea sA? fie liberA?. Normal cA? pA?rinE�ii mei nu E�tiu E�i nu vor asta. M-am sA?turat sA? stau ore A�n E�ir aE�teptA?nd la checkpoint ca sA? intru A�n Ierusalim, care face parte din E�ara mea. M-am sA?turat sA? A�mi moarA? cA?te un prieten E�i dupA? cA?teva luni alt prieten E�i tot aE�a, m-am sA?turat sA? simt miros de gaze lacrimogene, sA? aud A�mpuE�cA?turi E�i bombe. CA?nd vA?d soldaE�ii israelieni mA? simt trist E�i dezamA?git pentru cA? noi nu avem o armatA? ca a lor E�i cu toate astea tot lor de le fricA? de noi. Pentru cA? E�tiu cA? nu au ce sA? ne facA?, pentru cA? noi, oricA?nd, suntem pregA?tiE�i sA? murim pentru Palestina.a�?, A�mi spune Kareem, un bA?iat de 18 ani cu o frezA? asimetricA?, din Gaza.

Orice palestinian ucis de un soldat israelian devine automat martir. Nu e nevoie sA? aparE�inA? vreunei grupA?ri militante. AE�a cum vezi A�n BucureE�ti postere care anunE�A? concerte E�i promoE�ii, A�n Jenin[3], unde tabA?ra de refugiaE�i este cunoscutA? drept a�?capitala martirilora�?,A� treci pe lA?ngA? sute de printuri cu martiri, decolorate sau proaspA?t lipite. Pe ele sunt bA?rbaE�i tineri, cu peisaje idilice A�n fundal, deseori E�inA?nd o mitralierA? A�n mA?nA?, uneori disproporE�ionate, iar A�n colE� e steagul Palestinei, Cupola StA?ncii din Ierusalim sau logo-ul vreunei grupA?ri militante. De obicei, la moartea unui palestinian se tipA?resc A�n jur de 1000 de postere, finanE�ate fie de familie, fie a�� dacA? martirul aparE�inea unei partid sau facE�iune a�� de gruparea din care fA?cea parte.

Flickr Delayed Gratification 2

Foto: Flickr Dealyed Gratification

Hana, de 17 ani, A�mi spune cA? toate posterele lipite pe ziduri sunt Photoshopate. a�zBA?ieE�ii aia nu au pus mA?na A�n viaE�a lor pe o armA?. Au fost omorA?E�i de israelieni E�i atA?t. Oricine moare din cauza lor, chiar E�i un bebeluE� bombardat, este un martir.a�? Imaginile sunt, cel mai des, realizate A�n studiouri foto, iar M-16-urile E�i Kalashnikov-urile sunt butaforie. ExistA? cazuri A�n care se decupeazA? faE�a unui luptA?tor cu mitralierA? E�i se A�nlocuieE�te cu imaginea martirului E�i de aceea se A�ntA?mplA? sA? A�ntA?lneE�ti postere cu diferiE�i martiri care au acelaE�i corp.

Prezentarea rezistenE�ei palestiniene prin postere ale martirilorA�e printreA�cele mai prezente produse culturale A�n spaE�iul public din Gaza E�i West Bank. Exodul, sacrificiul, rezistenE�a, suferinE�a fac parte din naraE�iunea sub care Palestina se imagineazA? ca identitate naE�ionalA?. AZn absenE�a unui stat formal, Palestina se confruntA? cu o provocare naE�ionalA? aparte. AZntre 1967 E�i 1993 Israelul a interzis afiE�area publicA? a culorilor steagului palestinian. Chiar E�i A�ntA?mplA?ri minore erau taxate. Se spune cA?A�bA?ieE�i palestinieni au fost arestaE�i pentru cA? E�ineau A�n mA?nA? felii de pepene, sub argumentul cA? acestea conE�in culorile steagului palestinian: verde, alb E�i roE�u.

Flickr Delayed Gratification 3

Foto: Flickr Dealyed Gratification

Palestinienii au internalizat ocupaE�ia. AZn identitatea lor naE�ionalA? s-a nA?scut componenta esenE�ialA? a suferinE�ei. Exprimarea suferinE�ei prin imaginea eroului-mort-pentru-cauzA? face ca rezistenE�a sA? fie mai suportabilA?, dar nu neapA?rat mai eficientA?. Durerea sfA?E�ietoare a unei mame care A�E�i A�ngroapA? fiica sau fiul de 15 ani e parE�ial compensatA? cu speranE�a unui paradis. MorE�ii absurde a unor bA?ieE�i mitraliaE�i A�n timp ce jucau fotbal pe plajA? i se poate face faE�A? doar cu o cauzA?[3].

Posterele comemoreazA? o moarte cu culorile E�i textele unei victorii.

Tinerii palestinieni cu care am discutat au Internet, au acces la informaE�ii. Pe de altA? parte, nu pot cA?lA?tori A�n afara E�A?rii decA?t foarte greu. Se aflA? A�n puE�cA?rii deschise. AE�a cA? tinerii vor eliberarea teritorialA? a Palestinei, dar E�i eliberarea de mentalitA?E�i care le blocheazA? visele, sexualitatea, exprimarea liberA?.

Dar mulE�i A�E�i pierd speranE�a. AZntr-o pauzA? de lucru stA?team cu un grup de artiE�ti palestinieni care tocmai absolviserA? colegiul. Fatima, o actriE�A? pe care o vazusem cu o searA? A�nainte A�ntr-o producE�ie despre copiii din Gaza, A�mi povesteE�te despre martiri E�i criza soluE�iilor pentru eliberarea Palestinei:

a�?Nu am nici o soluE�ie. Nu mai crede nimeni nici A�n rebeli (n.a. sinucigaE�i cu bombe). E doar A�ncA? un palestinian mort. Nu are sens. Nu pot sa nu-i urA?sc (n.a. pe soldaE�ii israelieni). UitA?-te ce ne fac. AZi vad doar la punctele de control. DacA? le zA?mbeE�ti E�i faci frumos, te lasA?. Nu am de gA?nd sA? le zA?mbesc. Vreau sA? mA? uit A�n ochii lor, sA? vadA? cA? E�tiu. E?i dacA? nu vor sA? mA? lase sA? trec, asta e, mai A�ncerc E�i mA?ine. MA?car nu le-am zA?mbit. Asta e soluE�ia mea. Ce pot sa fac?a�?

A�a�zA treia Intifada va fi una culturalA?a�?

Am fA?cut o vizitA? la Freedom Theatre din tabA?ra de refugiaE�i de la Jenin, una dintre cele mai sA?ngeroase zone din cea de-a doua Intifada. AZn 2006, Israelianul Juliano Mer-Khamis E�i liderul Brigadei Martirilor Al-Aqsa, Zakaria Zubeidi, A�ncep rezistenE�a culturalA? E�i deschid Freedom Theatre care adunA? fete E�i bA?ieE�i din Jenin E�i le canalizeazA? frustrarea E�i violenE�a A�n direcE�ii creative de rezistenE�A?. AZn 2011 Juliano Mer-Khamis este asasinat de un bA?rbat cu mascA?.

Am stat de vorbA? cu M.S., actor la Freedom Theatre, despre violenE�A?, ocupaE�ie, mentalitatea palestinianA? E�i mirosul mitralierelor.

I.P: Cum ai intrat A�n teatru?

M.S: Teatrul a fost o nouA? culoare pentru ochii mei, A�nainte vedeam doar teroare E�i elicoptere E�i morE�i E�i tancuri. Teatrul a curA?E�at asta. Evident, nu voi uita niciodatA? ce am vA?zut, dar mi-a oferit o nouA? identitate, un spaE�iu ca sA? vorbesc despre mine E�i despre libertatea mea, mi-a oferit individualitate. Aici nu avem individualitate. OcupaE�ia nu e doar cea israelianA?, societatea ne ocupA?, familia ne ocupA?. O fatA? aici are de luptat ca sA? facA? ce vrea. OcupaE�ia (n.a. israelianA?) nu o va opri sA? se vadA? cu iubitul ei dar regulile societA?E�ii o vor opri. Eu nu am decis cA? vreau sa devin actor, la noi te afli A�ntr-o situaE�ie E�i trebuie sA? decizi ce faci cu ea. Nu vA?zusem teatru A�nainte E�i nu A�nE�elegeam ce fac. A fost o provocare E�i pentru familia mea, ei voiau sA? devin doctor sau inginer, nu sA? merg la teatru. Uneori a trebuit sA? mA? cert cu ei. Pentru ei locul acesta nu existA?. E?i apoi mai e strada. Eram vA?zut A�n teatru, cu fete, era un tabu.

I.P: Cum era viitorul pentru tine la 18 ani A�nainte sA? intri A�n teatru?

M.S: Nu aveam nici un viitor, nici un plan. AZn fiecare lunA? mai murea cA?te un prieten A�mpuE�cat de armatA?, sau erau arestaE�i, sau eu eram arestat. Eram disperat. Era o nebunie. Nu A�E�i poE�i imagina. Nici eu nu A�mi mai pot imagina cum puteam trA?i. AZn fiecare minut mA? gA?ndeam cA? o sA? mor sau voi fi arestat. Moartea aici nu era o mare scofalA?, mA? refer la perioada 2000-2005. CA?nd ieE�eam din casA? mA? gA?ndeam la cum o sA? mor azi. Treceam pe lA?ngA? un tanc E�i-mi zicem cA? o sA? mA? A�mpuE�te fix acum. O sA? A�mi intre un glonE� A�n cap. Or sA? mA? A�mpuE�te A�n spate.

I.P: Ai fost arestat vreodatA? de IDF?

M.S: De 3 ori. Dar scurt. Prima datA? mergeam spre casA? E�i IDF m-au luat pe sus pentru 3 zile. Aveam 14 ani. DupA? 3 zile m-au abandonat A�n munE�i. Aveam o eE�arfA? pe ochi, nimeni nu zicea nimic. Mi-am dat-o jos E�i am A�nceput sA? umblu pe jos A�napoi acasA?. De dimineaE�a dA?deam cu pietre A�n tancuri E�i cineva era A�mpuE�cat lA?ngA? mine E�i apoi mergeam la E�coalA?, nu A�nE�elegeam nimic. E?coala s-a A�nchis pentru 2 ani. Nu am mers la E�coalA? 2 ani.

I.P: Cum te distrai A�n copilA?rie?

M.S: Aruncam cu pietre A�n soldaE�i, era plA?cerea supremA?, era cel mai frumos joc pe care A�l E�tiam. CA?nd creE�ti printre armatA? trebuie sA? gA?seE�ti bucuria undeva, E�i bucuria vine. Ne adunam cA?E�iva colegi, apoi veneau soldaE�ii A�n faE�a E�colii, A�ncepeau sA? tragA? E�i ne apucam sA? ne jucA?m cu ei, aruncam pietre E�i mai pierdeam cu cA?te un prieten.

I.P: Tu ai fost rA?nit?

M.S: Da, de douA? ori. O datA? cu niE�te fragmente E�i altA? datA? A�n fund.

I.P: De ce aruncaE�i pietre?

M.S: E natural. Te naE�ti A�n mijlocul poveE�tii A?steia E�i tot ce poE�i face e sA? iei o piatrA? E�i o arunci la un soldat. Noi, palestinienii, nu stA?m E�i discutA?m cum sA? luptA?m A�mpotriva ocupaE�iei. O facem pur E�i simplu. Credem cA? avem dreptul sA? existA?m. Faci ce poE�i, cu ce ai la A�ndemA?nA?.

I.P: Ai pus mA?na pe o armA??

M.S: Da. (rA?de). Nu vreau sA? vorbesc despre asta. Dar da, am pus. Are un miros pe care nu l-am mai simE�it nicA?ieri. AZmi place.

I.P: Ai trA?it printre martiri. ExistA? vreunul pe care A�l respecE�i foarte mult?

M.S: CA?nd eram mic vedeam oamenii cu arme, pentru noi erau vedete, ne plA?cea sA? A�i vedem pe stradA?, A�i E�tiam dupA? nume, dupA? faE�A?. Le spuneam luptA?tori pentru libertate, erau staruri pentru noi, vorbeam cu ei, ca E�i puE�ti A�i ajutam, le ziceam pe unde sunt soldaE�ii. Iar faptul cA? acum fac teatru este pentru mine e ca E�i cum aE� fi luptA?tor pentru libertate dar fA?rA? armament.A� Teatrul este o armA?, dar care nu ucide.

I.P: Cum a fost prima ta experienE�A? cu Freedom Theatre?

M.S: A fost un scandal. Am jucat Ferma Animalelor, de George Orwell E�i am purtat mA?E�E�i iar la noi, la musulmani, e interzis sA? porE�i mA?E�ti, s-a vorbit despre asta E�i A�n moschee. A doua zi am ajuns la teatru E�i jumA?tate fusese ars. Regizorul a fost interogat de Autoritatea PalestinianA?, pentru cA? la noi A�n spectacol porcii erau Autoritatea PalestinianA?. Aveam 18 ani.

I.P: Despre ce vorbiE�i A�n proiectele voastre?

M.S: Despre viitoarea intifada. Care va fi una culturalA?. Prin muzicA?, film, teatru, reviste. Este un instrument periculos. NiciodatA? nu au bA?nuit cA? palestinienii vor face asta. Credeau cA? ne vor distruge. CA?nd vezi copiii A?E�tia cu arme, armata israelianA?, rolul lor nu e doar sA? omoare oameni. Vor sA? ne distrugA? mental. E?i A�n cea de-a doua Intifada au reuE�it asta, au adus un grad de violenE�A? extrem, A�mpotriva copiilor, a femeilor, bA?rbaE�ilor. Oamenii de aici sunt disperaE�i, furioE�i, nu mai viseazA? la nimic, li se pare cA? nu mai meritA? nimic, pentru cA? oricum pot muri oricA?nd. Nu se gA?ndesc decA?t la moarte. Devin inactivi.

I.P : Ai avut vreodatA? probleme din cauzA? cA? prezinE�i problemele din Palestina A�n strA?inA?tate?

M.S : Da, probleme, da, uneori, cu Shabak (Prescurtarea Shin Bet a�� serviciul intern de securitate al Israeluluin.r.) A�n Israel. M-au chemat la investigaE�ii, unde am fost, ce am fA?cut.

AZl E�tii pe Juliano. Mi-a fost profesor. Atunci cA?nd a fost asasinat eram acolo. Ei folosesc asta ca sA? investigheze actorii, teatrul. De fapt nu A�i intereseazA? de Juliano. Vor sA? ne opreascA? sA? facem teatru, sau sA? plecA?m A�n turneu A�n Europa sau A�n America.

I.P: E?i tu la ce te gA?ndeE�ti?

M.S: Sincer, A�ntr-o situaE�ie ca asta nu te poE�i gA?ndi decA?t la moarte. Folosesc toatA? puterea lor E�i te A�mping E�i te tot A�mping sA? nu te mai gA?ndeE�ti decA?t la moarte. Cred cA? au reuE�it. Au un plan foarte puternic. Nu doar sA? omoare oameni, ci sA? A�i distrugA?. E mai simplu cA?nd mori dintr-o datA?. E E�i mai rA?u sA? fii complet distrus A�nainte sA? mori. Sunt oameni aici, de 40 sau 50 de ani, care nu au plecat niciodatA? din Jenin. Sunt A�nconjuraE�i de un gard electric, de puncte de control E�i de un zid. TrA?iesc A�n fricA?.

I.P: Cum vA? vede Vestul?

M.S: Pentru vest suntem numere. 1 palestinian a murit, 5 palestinieni au murit. Eu mA? trezesc E�i beau cafeaua cu mama E�i discutA?m despre fiecare om care a murit E�i poveE�tile sunt foarte foarte triste. E un om, a terminat E�coala, urma sA? ne viziteze, avea o iubitA?, era un om. AZnE�elegi? Era un om. TrA?ia cu noi pe PA?mA?nt. CredeE�i cA? noi ne naE�tem teroriE�ti? Suntem oameni. E?i la rA?ndul lor, palestinienii A�E�i imagineazA? Europa fA?rA? sA? fi avut contact cu cineva de acolo. Palestinienii sunt spA?laE�i pe creier de la atA?ta izolare.

I.P: Cum aratA? o PalestinA? liberA??

M.S: Asta nu este Palestina ce vezi acum. Nu e Palestina despre care A�mi povesteE�te familia mea E�i despre care am citit. Este ca A�n Epoca de PiatrA?.

Vreau oameni care au speranE�e, care genereazA? vise, care pot trA?i o zi normalA? fA?rA? sA? fie controlaE�i aici E�i peste tot A�n lume. FA?rA? propagandA? cA? suntem teroriE�ti. Eu nu am probleme cu evreii sau cu israelienii, doar cu armata, cu IDF. Am prieteni israelieni A�n Tel Aviv. S-au nA?scut acolo, eu nu vreau sA? A�i alunge nimeni de acolo. Dar daE�i-mi dreptul sA? exist! SA? merg A�n Haifa. Nu mA? lasA? sA? intru. Ei cred ca sunt un tA?nA?r palestinian E�i cA? o sA? le explodez autobuzele din Haifa. AE�a cred toE�i. Vreau sA? mA? miE�c liber. Vreau sA? am libertatea sA? A�mi imaginez cum vreau eu libertatea. GeneraE�ia noastrA? nu mai vrea fricA?. Pentru noi e un vis sA? mergem la plajA?. E?tiu cA? nu e mare scofalA?. Dar de ce trebuie sA? mA? gA?ndesc la moarte de fiecare datA? cA?nd ies din casA? E�i cA?nd trec pe lA?ngA? un soldat?

I.P: Studiezi la Londra. Acolo nu te gA?ndeE�ti la moarte de fiecare datA? cA?nd ieE�i din casA?. Vrei sa te mai A�ntorci?

M.S: Da, pentru mine ce A�nvA?E� la Londra e o formA? de rezistenE�A?. Vreau sA? aduc metode noi de acolo, pentru publicul de aici, pentru ceilalE�i artiE�ti. Wow. A�sta e un lucru mare. Scena e o armA?, poE�i sA? naE�ti idei. Nu poE�i schimba oamenii dar poE�i imagina idei noi. AZn 24 de ani mi-am pierdut 11 prieteni E�i am fost A�mpuE�cat de douA? ori. Asta e tot ce A�mi dA? forE�a sA? rezist.

Plec din Palestina. AZn aeroportul din Tel Aviv, dupA? un scurt interogatoriu, primesc pe paE�aport un abE�ibild cu un cod de bare. Forumurile de pe net spun cA? prima cifrA? din cod aratA? gradul de pericol pe care A�l reprezinE�i pentru Israel. Israelienii iau 1. Arabii iau de obicei 6. Eu am primit 5.

La cA?teva zile dupA? ce pA?rA?sesc E�ara, incursiunea Israelului escaladeazA? A�n ceea ce poartA? numele OperaE�iunea Protective Edge, A�n care sunt uciE�iA�peste 1900 de palestinieni, aproape toE�i civili, peste 7900 de rA?niE�i, 21.000 de case afectate, peste 4800 de locuinE�e rase complet de pe pA?mA?nt. FA?rA? electricitate, apA? E�i mA?ncare, fA?rA? speranE�e E�i fA?rA? viitor, Gaza duhneE�te de la hoiturile care au A�nceput sA? se descompunA? sub dA?rA?mA?turi.

Un prieten din Gaza A�mi scrie A�n noaptea finalei Germania-Argentina a�?Nu mA? intereseazA? fotbalul dar trebuie sA? mA? uit la ceva care sA? A�mi distragA? atenE�ia de la sunetele astea oribile de afarA?, sunt bombe care curg continuu din cer. Hai sa vorbim despre orice altceva dar nu despre ce se A�ntA?mplA? aici. AveE�i plajA? A�n RomA?nia?a�?.


Disclaimer: toate numele persoanelor au fost modificate, pentru a nu afecta siguranE�a lor.

[1] Conform legii israeliene, Libanul, Siria, Arabia SauditA?, Irak, Yemen E�i Iran sunt considerate E�A?ri inamice. De obicei, cetA?E�enii Libanului primesc acces A�n Israel, cu excepE�ia celor care au legA?turi cu gruparea Hezbollah. ExistA?, totuE�i, situaE�ii A�n care Israelul poate refuza accesul oricA?rei persoane, indiferent de etnie E�i cetA?E�enie, consideratA? periculoasA?. Serviciul Israelian de Securitate dA? undA? verde percheziE�iilor, confiscA?rii bagajelor, verificA?rii emailurilor E�i a telefoanelor mobile acelor turiE�tilor care prezintA? a�?semnalmente suspecte relevantea�?.

[2] 42% din populaE�ie are sub 15 ani.

[3] Julie Peteet susE�ine cA? simpla existenE�A? biologicA? a palestinienilor reprezintA? o formA? de rezistenE�A? A�n faE�a hegemoniei Israeliene E�i a proiectului zionist: a�?Evocarea identitA?E�ii naE�ionale Palestiniene A�n definiE�ii despre sine E�i despre comunitate este centralA? rezistenE�ei A�n faE�a unui proiect A�n care non-recunoaE�terea era esenE�ialA? a�� prin mitul teritoriilor nepopulate sau, A�n alte variaE�iuni, a unei populaE�ii care poate fi mutatA? dupA? bunul plac al celor care posedA? mai multe drepturi de a exista pe acel teritoriu E�i a tehnologiilor care pot face posibile aceste dislocA?ri.a�? Julie Peteet – a�?Refugees, Resistance, and Identitya�? A�n a�?Globalisation and Social Movementa�? (2000, University of Michigan).

Ioana Păun este regizor și operează pe subiecte legate de mutațiile comportamentale și distopiile turbo-capitalismului. Din 2014 colaborează prioritar cu artiste, jurnaliste, activiste, menajere, adolescente și producătoare, din convingerea că sub-reprezentarea publică a femeii este unul dintre pilonii cei mai rezistenți ai patriarhatului. „Jos patriarhatul! Egalitate!” Facebook

14 comments

  1. Corneliu   •  

    Un articol plin de minciuni, nascociri si ignorarea realitatilor.
    Daca nu ar fi existat terorismul asazisilor “palestinieni” (de fapt arabi nediferentiati de toti ceilalti arabi din zona vecina din care provin), destinat in esenta nimicirii Israelului, ar fi domnit de mult pacea si buna intelegere, iar in teritoriile asazis ocupate ar fi functionat deja de mult si cu succes statul arab nr. 23, pe care il vor denumit “Palestina”.
    Dar adevarul este prezentat cu susul in jos.
    Nu intru in toate amanuntele articolului, caci ar lua mai mult spatiu decat articolul insusi.

  2. Ioana Paun   •  

    Corneliu, argumenteaza, te rog. Multumesc anticipat.

  3. Corneliu   •  

    Ioana, realmente nu stiu ce cunosti despre ansamblul conflictului dintre Israel si palestinieni. Este in principiu imposibil de scris ceva despre realitatile de acolo fara o cunoastere corecta.

    Nu vreau sa scriu o prelegere pe aceasta tema, caci exisa surse din belsug. Ma voi referi numai la unele aspecte din reportaj, pe masura ce inaintez in text..

    Retin expresia gazdei, ”Welcome to Palestine”. Nu stiu daca ai inteles-o. Aceasta este radacina conflictului. Atunci cand un arab spune numele “Palestina” el intelege intregul teritoriu al Palestinei fost britanice, care include Israelul. uita-te pe o harta. Este aspiratia suprema a miscarilor care-i agita pe arabii palestinieni impotriva insasi existentei Israelului in ceeace denumesc “rezistenta”, in araba “mukauama”.
    Eventualul viitor stat palestinian stabilit printr-un acord ar putea cuprinde ceeace se numeste West Bank, plus Gaza, doua teritorii despartite. Deocamdata Autoritatea Palestiniana controleaza de facto o parte din West Bank, in timp ce Gaza, total evacuata de Israel de 7 ani, a fost confiscata de org. terorista Hamas care are inscris in Carta sa ca obiectiv central nimicirea Israelului.

    Cei trei tineri israelieni de care vorbesti au fost asasinati de catre activisti ai Hamasului din West Bank, iar cautarea intensa a retelei s-a lovit de violentze grele din partea celor ce au sarit in apararea celor cautati, cu bolovani, sticle incendiare si chiar arme de foc. O sticla incendiara sau un bolovan pot ucide si orice militar are dreptul macar sa-si apere viata, nu?
    Pana la urma a fost arestata o retea intreaga a teroristilor Hamas, inclusiv organizatorul crimei. E ceva in neregula cu asta?

    Ai prezentat o poveste cu “butoaiele negre” de pe case. Ti s-a spus o minciuna si ai pus-o pe hartie. Sau mai degraba e luata dintr-o alta corespondenta pe care o cunosc de cativa ani.
    Nimeni nu restrictioneaza apa pentru arabii palestinieni. Acele “butoaie” fac parte pur si simplu din sistemele de incalzire a apei cu panouri solare pe care le are fiecare gospodarie, inclusiv in Israel, unde sunt mult mai estetice.

    „De ce eu nu am primit nici un glonț în piept până acum?”
    Copiii si tineretul din teritoriile palestiniene se afla supusi unei propagande veninoase impotriva Israelului si sunt educati in spiritul cultului martirajului pentru scopul final de care am vorbit. Organizati de catre elemente teroriste sunt incitati in actiuni provocatoare oricand apar militari israelieni si mult mai grav, impotriva civililor israelieni, inclusv aruncarea de bolovani in parbrizele civililor care circula pe sosele. Rezultatele sunt uneori tragice, asa ca rog sa nu li se planga de mila.
    Ai chiar un raspuns edificator, il citez din articol:
    “Îl întreb dacă nu pot obține dreptate și libertate pe cale pașnică. „Nuuu. Pentru că noi nu vrem ca Palestina să fie pentru israelieni. Ei au venit aici peste noi și ne-au omorât și încă ne omoară”.”
    Aceasta este esenta conflictului, asa cum l-am amintit la inceput. Ei lupta nu pentru un stat palestinian in limitele A. P., ci, repet, pentru eliminarea Israelului si instalarea statului arab nr. 23 in locul sau (exista deja 22 de state arabe cu un teritoriu mai mare decat al Europei).

    Am vazut ca cultul martirilor anti-Israel este tratat in extenso in articol, eu intelegand ca il admiri si il respecti. E la urma urmei un cult al terorismului dus pana la extrem.

    Nu stiu cum ai putut sa inghiti povestea stupida cu pepenele. Chiar pana intr-atat te identifici cu ei?

    Pana aici prima parte a comentariului. Voi continua, nu acum.

  4. Corneliu   •  

    Continui comentariul.

    Trec peste interviul cu romanticul revolutionar eliberator M.S. (care nu putea fi decat la un “Freedom Theatre”…). El nu vede decat teroare, morti si tancuri si isi doreste o pusca in mana ca sa ucida israelieni. Ma rog, gusturile nu se disputa. Un singur lucru zice adevarat, ca palestinienii sunt spălați pe creier, dar nu de izolare, ci de propaganda terorista.

    Revin la inca o afirmatie eronata: “Ca să ajungi în Palestina trebuie să aterizezi fie în Israel, fie în Iordania. Aeroporturile din Palestina au fost bombardate în cea de-a doua Intifada”. Prima parte e corecta, dar a doua nu, caci Autoritatea Palestiniana nu a dispus vreodata in West Bank de un aeroport.
    Atat de usor de pot deforma lucrurile…

    La sfarsit si foarte pe scurt, nu putea sa lipseasca Gaza. Citind cele cateva randuri, cineva si-ar putea inchipui ca iarasi, “ca deobicei” israelienii setosi de sange si distrugere au tabarit asupra cetatenilor pasnici din Gaza ca sa-si faca pofta care le vine din cand in cand. Am o vaga senzatie ca opinia ta nu e departe de asta, caci altfel nu ai expediat subiectul in acest fel.

    Nimic mai fals. Pur si simplu problema asta nu iti este cunoscuta.

    Gaza nu se mai afla sub ocupatie israeliana din 2005. Daca ar fi utilizat fondurile uriase care au curs tot timpul in scopul dezvoltarii ar fi ajuns un Singapur al zonei. Dar guvernul terorist dictatorial Hamas care s-a instapanit acolo a decis sa adopte cu hotarire scopul suprem inscris in statutul organizatiei, respectiv lupta fara concesii si pe orice cale pentru nimicirea Israelului.

    Din acel moment Hamasul a inceput o inarmare accelerata, concomitent cu atacuri aproape zilnice asupra localitatilor israeliene limitrofe.
    Trec peste evenimentele de atunci si pana acum si ajung la actualul razboi din Gaza. El a fost produs de terorizarea continua a cu rachete a Israelului, ceeace a dus la decizia conducerii israeliene de a aduce la tacere terorismul gazan.
    In comportarea sa criminala, teroristii Hamas folosesc propria populatie ca scut viu, lansand atacurile din mijlocul centrelor populate, tinand structurile militare si depozitele de rachete in cladiri publice, scoli, moschei, in subsolurile locuintelor si dezvoltand o intreaga tehnica de folosire a scuturilor vii si de speculare a victimelor civile rezultate din aceasta utilizare.
    In acelasi timp teroristii i-au amenintat pe ziaristi sa nu transmita lucruri care i-ar puta incrimina.

    Am fost foarte succint, caci fiecare afirmatie o pot dezvolta cu detalii si exemplificari de la sursa.
    Cred insa ca este suficient.

    Impresia mea, Ioana, este ca in acest articol te-ai facut purtatoarea de cuvant devotata a cauzei palestiniene.

    Totul este realitatea. Dar realitatea este alta decat cea pe care vrei s-o sugerezi.

    • Ioana Paun   •  

      Corneliu, parca ai senzatia cu ce scrii tu reprezinta o cunoastere corecta. Nu este. Iata:

      1. Israelul restrictioneaza apa in Cisiordania si Gaza.
      Sursa : Amnesty International
      http://www.amnesty.org/en/news-and-updates/report/israel-rations-palestinians-trickle-water-20091027

      2. Chiar anul acesta, incepand din martie, Ierusalimul de Est (unde locuiesc arabii) s-a confruntat cu taieri masive de apa.
      Sursa: The Israeli Information Center for Human Rights in the Occupied Territories
      http://www.btselem.org/jerusalem/20140527_shufat_water_crisis

      3. Povestea cu pepenii este stupida? Este stupid sa interzici culori. Pepenele a devenit un fruct simbolic, folosit in semn de protest. Palestinienii fluturau felii de pepeni pentru ca le era interzis steagul. Din ’67 steagul palestinian a fost interzis iar din ’80 orice forma de arta care continea culorile steagului era scoasa din legalitate.

      Sursa: New York Times
      http://www.nytimes.com/1993/10/16/world/ramallah-journal-a-palestinian-version-of-the-judgment-of-solomon.html

      Declaratii ale unor artisti incarcerati in acea perioada, pentru The Guardian.
      http://www.theguardian.com/artanddesign/2002/oct/02/art.artsfeatures

      http://www.theage.com.au/articles/2004/09/11/1094789742807.html?from=storylhs

      4. Eu am discutat cu cativa tineri din Cisiordania. Unii sunt musulmani, altii atei, altii crestini. Unul a zis ca nu vrea Israel deloc, altul ca nu ar inlatura nici un om din casa lui din Tel Aviv. Nu generaliza.
      Daca ai citit tot articolul si ai ajungs la ultimul interviu ai vazut ca afirmatiile tinerilor progreseaza de la idei violente la impotenta si, in final, la rezistenta culturala.

      5. Eu ma pozitionez in acest articol, la fel ca in viata, aproape de cei reprimati, si incerc sa inteleg cum le functioneaza psihicul, emotiile, si rationamentul si sa ajut ca vocile lor sa nu mai fie date pe MUTE sub argumente de tip: Taci, esti terorist. Eu consider ocupatia israeliana ca fiind extrem de chestionabila. Tu banuiesc ca nu o contesti. Ei bine, afla ca si Crucea Rosie, Comitetul de Securitate al ONU, Adunarea Generala ONU, Curtea Internationala de la Haga sunt de acord cu mine.

      http://en.wikipedia.org/wiki/International_law_and_Israeli_settlements

      6. Ai inteles gresit pozitia mea vizavi de cultul martirilor. Nu il admir, nu il condamn, incerc sa ii inteleg existenta si mecanismele.

      7. Esti islamofob?

      • Corneliu   •  

        M-am referit oare in replicile mele macar o singura data la problema islamului?

        In rest, raspunsurile mai tarziu.

      • Corneliu   •  

        Ma refer la subiectele pe care le atingi in replica de mai sus.

        Problema apei.
        In partea de est a Ierusalimului nu stiu sa existe o politica de discriminare in distribuirea apei. Din punct de vedere tehnic, este posibil sa fi fost defectiuni de retea si probleme create de construirea haotica si necontrolata de locuinte de catre arabi, care ingreuneaza reteaua existenta.

        Ridicola poveste cu pepenii..
        Steagul palestinian (de fapt este identic cu cel iordanian) este fluturat toata ziua buna ziua prin toate locurile si demonstratiile posibile si nimeni nu e arestat pentru asta. Daca sunt violentze, nu conteaza daca sunt cu sau fara steag. Iar povestea cu pepenii face parte din 1001 de nopti.
        Fabrica araba de minciuni este bine cunoscuta, iar produsele ei sunt consumate cu placere de simpatizantii lor.

        Despre ceeace numesti ocupatie israeliana.
        Nu stiu daca cunosti evenimentele istorice care au dus la aceasta ocupatie. Cert este ca acele teritorii nu sunt revendicate de catre tarile care le administrau pana in 1967, ele nu le doresc restituite. Iar partenerii palestinieni in interminabilele tratative pun conditii pe care Israelul nu le poate accepta.
        Retine ca atunci cand arabii palestinieni folosesc notiunea de “ocupatie”, ei se refera la intregul “imens” teritoriu al Palestinei, intre Iordan si Marea Mediterana (cam cat Dobrogea si ceva), incluzand Israelul. Iar “rezistenta” are scopul de “a elibera” intregul acest teritoriu, fie pe cale violenta, fie printr-un acord de sinucidere pentru Israel.
        Cert este ca ideologia palestiniana (indiferent de curent) exista un numitor comun: aspiratia de a desfiinta Israelul cu totul, pe o cale sau alta. Chiar si in discutia relatata de tine apare cineva mai moderat care in marea sa marinimie este dispus sa nu inlature pe nimeni din casa lui din Tel Aviv. Cu alte cuvinte, atunci cand “Palestina va fi eliberata”.
        Noroc de unii ca el pentru israelieni, ce sa zic…

        Sper sa te referi si la lucrurile pe care le-am ridicat in celelalte comentarii.

  5. Ioana Paun   •  

    Corneliu, trollezi. Da Google la orice afirmatie a ta, e o aberatie de la cap la coada. Esti dezinformat si inversunat. Nu am ce discuta cu tine. M-am lamurit.

  6. Corneliu   •  

    Ioana, informatiile pe care ti le-am adus sunt precise si adevarate, dar nu corespund ideologiei pe care o sustii.
    Nu ai curajul sa te confrunti cu realitatea.
    Si atunci, ai rezolvat problema in modul cel mai simplu si mai primitiv. Ai spus nu si gata.
    Pentru asta nici nu e nevoie nici macar de onestitate intelectuala.
    Nu trebuie sa discuti cu mine, ci cu realitatea dinafara propagandei la care participi. Dar nu vrei sa te abati de la ea.
    Precum iti spusesem, am de unde sa-ti aduc dovezi pentru lucrurile pe care le-am afirmat, dar se vede ca nu merita efortul.

  7. Corneliu   •  

    Post scriptum.
    Am gasit un material dulce, un fel de indrumar despre cum trebuie intocmit un articol “corect” din punctul tau de vedere, asupra conflictului israelo-arab pentru a fi placut publicului caruia vrei sa-i placi.
    Banuiesc ca stii suficienta engleza.
    Merita citit, macar pentru divertisment, dar se pot invata si lucruri utile.

    http://sultanknish.blogspot.co.il/2014/08/how-to-write-about-israel.html?utm_source=feedburner&utm_medium=email&utm_campaign=Feed%3A+FromNyToIsraelSultanRevealsTheStoriesBehindTheNews+%28from+NY+to+Israel+Sultan+Reveals+The+Stories+Behind+the+News%29

  8. Corneliu   •  

    Am gasit un articol interesant si documentat al publicistului Bogdan Calehari, din 29 iulie a.c. despre ce se intampla in Gaza. .
    Sunt convins ca daca nu-l vei respinge inainte de a-l citi, iti va adauga un plus informatie si orizont in domeniul pe care-l discutam.
    http://bogdancalehari.wordpress.com/2014/07/29/211/

  9. fem!   •  

    Eu sînt islamofob. Dar mi-a plăcut articolul. Mi se pare de un partizanat onest. Dincolo de întrebări istorice sau etice complexe, cred că palestienienii se află într-o fundătură pentru că elita lor politică suferă de o halucinație colectivă. Și de data asta liderii HAMAS și-au proclamat victoria. Iar așa ceva, cred că-mi dai dreptate, este o halucinație în toată regula. Dacă rezistența armată este singura lor șansă, înseamnă că nu au nici o șansă. Un lider palestinian responsabil ar trebui să militeze pentru demilitarizarea Gazei și a West Bankului. Chiar dacă palestinienii ar avea dreptate totală, iar israelienii ar fi, așa cum spun ei, Diavolul în persoană. Pentru că pur și simplu nu au nici o șansă. În schimb, dacă toate grupările palestiniene, sau măcar o majoritate covîrșitoare a lor, ar renunța la arme, mi-e foarte greu să cred că Israelul ar putea să mențină blocada. E singura lor șansă. Altfel vor muri în continuare cu dreptatea în mînă (presupunînd că o au).

  10. Corneliu   •  

    fem!, sunt de acord cuvant cu cuvant.
    Si inafara de acestea: ceeace teroristii palestinieni denumesc patetic “rezistenta”, este aspiratia lor de a nimici Israelul. Acest cuvant cod este folosit pentru prostirea opiniei publice, care in mare parte a si reusit.
    Cand Israelul este atacat de catre un factor sau altul din lumea araba sau musulmana in general, aceasta este aspiratia si nu alta. Intrucat Israelul este totusi patria milenara si statul national al evreilor, ei neavand desigur altele in loc, sa nu se astepte nimeni ca acestia sa nu-si apere existenta.
    In mod paradoxal, acest adevar simplu, inteles de la sine pentru orice natiune din lume, ii este refuzat Israelului de catre media si o mare parte a opiniei publice. Pana la urma nu vor avea incotro si se vor obisnui cu ideea, pentru ca evreii nu vor accepta sa-si sacrifice existenta nationala si statala pentru a le face pe plac.

  11. Marius   •  

    Bravo Ioana, mi-a placut articolul.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *