O zi de vacanE�A? la coada democraE�iei

E zi de alegeri. Ne-am trezit cu greu, dar era deja stabilit – mergem la brunch cu gazdele noastre, un cuplu romA?no-italian, Alexandra E�i prietenul ei, Gabriele, ambii arhitecE�i A�n Paris. Am venit de miercuri la Paris cu prietena mea Maria pentru un festival de muzicA?, dar am preferat sA? stA?m pA?nA? luni, ocazie cu care puteam merge E�i la vot, aici, A�n Paris.

Ne-am A�nceput dimineaE�a tA?rzie de duminicA? cu o cafea E�i o tarte au flan. Era deja ora 14, iar noi A�ncA? nu plecasem cA?tre secE�ia de votare, doar nu ne grA?bea nimic – aveam toatA? ziua la dispoziE�ie pentru a vota. Gabriele nu a mai aE�teptat ieE�irea la masA?, cA?ci brunch nu mai putea fi, E�i a plecat plecat grA?bit la biroul lui pentru a termina un pitch cu predare marE�i. Am rA?mas doar cu Maria E�i gazda noastrA?, Alexandra, E�i am decis cA? mai A�ntA?i votA?m, iar apoi gA?sim noi un loc bun pentru o masA? gA?titA?.

Maria spune cA? E�tie ea drumul, cA?ci a trecut A�n urmA? cu vreo doi ani pe lA?ngA? ambasadA?. Am iesit de la A�cole Militaire. La semaforul din faE�a gurii de metrou sunt parcate 6 microbuze de jandarmi traE�i A�n armurA?. Presupunem cA? sunt E�inuE�i pentru o intervenE�ie A�n caz de forE�A? majorA?. Am refuzat sA? mA? uit pe GPS E�i am urmat indicaE�iile Mariei. Am mers cA?teva sute de metri pA?nA? am dat A�ntr-un parc, la una dintre laturile Domului Invalizilor. Am greE�it drumul, ne-am spus, aE�a cA? am deschis GPS-ul telefonului pentru a cA?uta locaE�ia ambasadei. Era A�n direcE�ia opusA?. Ne A�ntoarcem. Chiar A�n faE�a metroului trecem pe lA?ngA? doi romA?ni rA?tA?ciE�i, E�i ei A�n cA?utarea ambasadei. Ne aud graiul E�i o abordeazA? pe Alexandra a�� DomniE�oarA?, dar ambasada noastrA? E�tiE�i unde este?

– MergeE�i A�nainte E�i la a doua intersecE�ia faceE�i dreapta pe diagonalA?, A�i rA?spund eu, cu harta GPS-ului A�n faE�A?.

-A�Dar cu cine votaE�i? Alexandra e curioasA? cu cine voteazA? noul nostru partener de drum, cel care ne-a E�i cerut indicaE�iile. Erau totuE�i primi romA?ni pe care A�i A�ntA?lneam A�n ziua aceea.

-A�Eh, cu doamna Udrea.

– Mai bine veniE�i cu noi la o cafea decA?t sA? votaE�i aE�a, glumeE�te Alexandra.

– PA?i spuneE�i-mi cu cine E�i votez, rA?spunde noul nostru coleg de drum, care se E�ine scai dupA? noi.

– Trebuie sA? fiE�i sigur, nu trebuie sa vA? spun eu.

– DomniE�oarA?, eu sunt din Gorj. Acolo toatA? lumea voteazA? cu Ponta. Dar eu nu votez ca restul, spune mA?ndru olteanul nostru. VA? daE�i seama cum ar fi sA? vinA? doamna Udrea aici, la Paris, sA? se A�ntA?lneascA? cu toE�i preE�edinE�ii E�i sA? ne reprezinte o femeie frumoasA? E�i elegantA? ca ea?

– ConteazA? doar cum aratA??

– PA?i nu conteazA? doar asta. Dar a fost Ministra Culturii, vA? daE�i seama. A fA?cut multe.

Am rA?s. DeE�i plecatA? de mulE�i ani din RomA?nia, Alexandra urmA?reE�te A�n permanenE�A? site-urile de E�tiri E�i televiziunile din E�arA?. Familia ei, parinE�ii, veriE�orii ei, sunt A�ncA? aici. E interesatA? de soarta lor. Replica noului nostru prieten i se pare amuzantA?. Dar zA?mbetul nostru a dispA?rut cA?nd ne-am trezit la colE�ul ambasadei. Peste stradA? se vedea coada de cA?teva sute de romA?ni la poarta ambasadei.

Ambasada este dupA? colE�, iar coada A�ncepe din curte E�i continuA? pe lA?ngA? trotuarul din dreapta. Pe colE�, e o cafenea A�n care se mai refugiazA? cei obosiE�i sau dornici sA? recupereze timpul cu prietenii pe care nu i-au mai A�ntA?lnit. Alexandra ne spune cA? nu poate sta la toatA? coada. Prietenul ei, Gabriele, arhitect E�i partener A�ntr-o micA? firmA? de arhitecturA?, o rugase sA? A�l ajute pentru a-E�i finaliza proiectul, iar azi era singura zi A�n care o putea face. Lumea e pestriE�A? – voteazA? E�i piE�ipoancele, dar E�i cei mai amA?rA?E�i. E E�i un hipster cu barbA?, semnA?nA? cu Ricky Hall, pA?r fA?cut cu mult gel E�i bascA?. Alexandra decide sA? plece cA?tre biroului prietenului ei, urmA?nd sA? revinA? pe searA?. E deja ora 16.00, iar A�n cele 15 minute A�n care a stat cu noi la coadA? nu ne-am miE�cat deloc. Stabilim sA? ne auzim la telefon pentru a-i spune cA?nd ajungem la poartA?.

Ne A�ntrebA?m dacA? la fel este E�i la consulatul ambasadei, la 2 strA?zi de unde ne aflA?m. Chiar A�n momentul acela, un tip care venise cu maicA?-sa la vot spune cA? se duce sA? vadA? dacA? dincolo e mai bine. Revine dupA? un sfert de orA? a�� e la fel E�i acolo.

consulat

Deja A�n jurul nostru se strA?nge E�i mai multA? lume, avem cA?teva zeci de oameni noi A�n spatele nostru a�� printre ei E�i un bA?rbat pus pe glume E�i roE�u A�n obraji. IntrA? A�n vorbA? cu cei din jur pentru a se plA?nge de lungimea cozii.

A venit cu soE�ia direct de la aeroport. Sunt veniE�i din Germania, iar cel mai apropiat centru de votare era la Frankfurt, la 200km de unde locuia. a�?DecA?t sA? merg cu maE�ina 200 km dus, 200 km A�ntors, mai bine fac 500 cu avionul E�i vA?d E�i Parisula�?, A�E�i motiveazA? alegerea a�?neamE�ula�? nostru, o ocazie bunA? sA? A�i facA? soE�iei un cadou, mai ales cA? aceasta nu vA?zuse niciodatA? OraE�ul Luminilor.

– Dar venim cA? trebuie, adaugA? a�zneamE�ula�? roE�covan.

– Da, pA?i E�i noi… A�ncearcA? sA? intervinA? un ins A�n sacou, cu fular.

– PA?i sA? avem E�i noi un preE�edinte european, ca noi. E?i ce dacA? suntem plecaE�i?

Vorbele lui au stA?rnit discuE�ii A�n jur, iar bucata de coadA? din spatele nostru s-a transformat A�n Poiana lui Iocan a�� se discutA? economie, politicA?, cum e la ei, cum e la noi.

AZn spatele romA?nului venit tocmai din Germania sunt familii A�ntregi venite la vot, o gaE�cA? de inE�i la vreo 40 de ani, un grup de tineri E�i mai multe doamne cochete. Fiecare vrea sA? afle dacA? aE�a a fost toatA? ziua. Unii spun cA? a trecut E�i Esiriac pe la prA?nz, dar a vA?zut coada E�i a plecat.

AZn faE�a mea e un grup de doamne care discutA? ce se mai A�ntA?mplA? prin E�arA?. Printre ele, o tA?nticA? scundA?, care o rupe A�ntr-un accent moldovenesc. Mai face din cA?nd A�n cA?nd pauzA? ca sA? vorbeascA? cu prietena ei franE�uzoaicA?, care a venit sA? o A�nsoE�eascA? la coadA?. Glumesc cu Maria cA? pA?nA? E�i francezii stau la coadA?. MA?car de ar avea rA?bdarea asta E�i romA?nii, cA?ci bA?nuiam deja cA? vom sta cA?teva ore acolo.

coada

Mai avansA?m un metru, dar coada se lungeE�te cu A�ncA? 20.

AZn faE�a noastrA?, romA?nca E�i franE�uzoaica vorbesc despre nepoE�i, cadouri de CrA?ciun. AE�a aflA?m cA? franE�uzoaica nu e una oarecare, ci are o nepoE�icA? A�n RomA?nia, semn cA? e soacra unui romA?n sau a unei romA?nce. AZi povesteE�te prietenei romA?nce cum este nevoitA? sA? nA?scoceascA? explicaE�ii pentru ordinea A�n care nepoE�ica ei va primi cadourile, pentru cA? aE�tia mici se prind repede cA? MoE� CrA?ciun nu poate aduce A�n acelaE�i timp cadourile de la mami E�i tati, dar E�i pe cele de la bunica, din FranE�a.

De minute bune nu se aud decA?t ele douA? vorbind, ba chiar vorbesc tot mai A�ncet, sA? nu strice liniE�tea care se lA?sase pe bucata noastrA? de coadA?. Deja oamenii sunt resemnaE�i a�� coada se miE�cA? lent, sunt A�nconjuraE�i de necunoscuE�i, iar votul A?sta pare sA? le ocupe mai mult decA?t s-ar fi aE�teptat vreodatA?. AZi mai vezi din cA?nd A�n cA?nd cum se miE�cA? de pe un picior pe altul; frig nu e, dar altceva nu au ce face, oricum. AZn rest, deE�i suntem la cA?teva sute de metri de Turnul Eiffel, strada e pustie a�� Parisul e amorE�it duminica. Abia spre searA? A�i vezi ieE�ind la birturile din zona sau cA?tre nu E�tiu ce loc pentru a se A�ntA?lni cu prietenii. Autobuzele care trec pe lA?ngA? noi sunt mai mult goale, iar cei din interiorul lor ne privesc nedumiriE�i.

AZn faE�a noastrA?, la colE�ul strA?zii, un grup de romA?ni cA?ntA? a�zHai sA? dA?m mA?na frA?E�iei…a�?. TerminA? strofa A�n aplauzele timide ale celor din jur. Un tip din faE�a mea, la vreo 40 de ani, A�mbrA?cat A�ntr-un hanorac cu Basarabia e RomA?nia, strigA? a�zBravo! Bravo!a�?

Corul trece la urmA?torul cA?ntec. Acum se aude a�zDeE�teaptA?-te, romA?nea�?. Unii A�i filmeazA? cu telefonul mobil, alE�ii le fac pozele. Coada este din nou dezmortiE�A?. Oamenii A�ncep sA?-E�i sune rudele a�� a�zSA?rut-mA?na. Ce faci? … Uite, noi stA?m aici, la coadA?. Ai votat? … Da, mai stA?m. Poate merge mai repede.a�?

E treabA? organizatA? de romA?ni

Din cA?nd A�n cA?nd, mai apar pe lA?ngA? noi grupuri de romA?ni care ies din ambasadA?. a�zAE�i scA?pat!a�?, strigA? un tip din coadA?, cA?tre un altul proaspA?t ieE�it de la vot. AZE�i dau mA?na. a�zDoamne ajutA?!a�?, completeazA? primul. Ambii au venit cu soE�iile. Fac schimb de politeE�uri, discutA? despre cA?t de lent e procesul, ocazie cu care aflA?m cA? A�n curtea ambasadei e ceartA? a�� nu sunt formulare pentru declaraE�ia pe propria rA?spundere, iar oamenii care intrA? A�n cladirea ambasadei stau prea mult timp pentru a le completa, iar nimeni nu se gA?ndeE�te sA? economiseascA? timp. Tipul care doar ce a ieE�it de la vot spune cA? A�ntre 12 E�i 14 nu au mai fost declaraE�ii E�i au aE�teptat de la BEC aprobarea sA? printeze unele noi, motiv pentru care nimeni nu a votat A�n timpul alA?, iar coada s-a tot lungit.

Prietena mea, Maria, se duce dupA? colE� pentru a vedea ce se A�ntA?mplA? A�n curtea ambasadei, sperA?nd totuE�i cA? nu vom petrece ultima searA? din Paris la colE�ul strA?zii . AZntre timp, discuE�iile se A�ncing A�n spatele nostru a�� oamenii sunt revoltaE�i. Dar de ce dureazA? aE�a mult? a�zNeamE�ula�? spune cA? e bA?taie de joc a�� a�zAsta-i clar treabA? organizatA? de romA?nia�?. Deja apar E�i teorii ale conspiraE�iei, lumea vorbeE�te de morE�ii lui Dragnea, de frica de diaspora, de manipularea de la TV, dar nimeni nu rosteE�te cuvA?ntul PSD a�� preferA? sA? spunA? doar a�zA?E�tia din guverna�?, a�zgaE�ca lui Dragneaa�?. Maria revine spunA?ndu-mi cA? A�n curte a gA?lA?gie mare, iar oamenii strigA? a�zVrem formulare! Vrem formulare!a�?

Corul din faE�a noastrA? reia imnul. Romanca venitA? cu prietena franE�uzoaicA? A�ntreabA? dacA? e a�zbandA?a�? sau un cor, iar tipul cu a�zBasarabia e RomA?niaa�? A�i rA?spunde admirativ, A�ntorcA?nd scurt capul a�� a�zE cor.a�? MulE�umitA? de rA?spuns, romA?nca noastrA? se A�ntoarce cA?tre prietena ei E�i reia discuE�ia A�n francezA?.

– Dar cine cA?ntA?, A�ntreabA? a�zneamE�ula�? din spatele meu.

– Un cor, cA?ntA? de pe o tableta, A�i rA?spunde o doamnA? venitA? cu fiul de vreo 20 de ani, care stA? E�i butoneazA? pe Facebook.

– Dar ce i-a apucat sA? cA?nte cA?ntece patriotice aici? PA?cat de tehnologia aia, adaugA? neamE�ul dezamA?git. Tinerii aE�tia muncesc sA? A�E�i ia tehnologie. Dau banii pe smartfoane, trage concluzii privind cA?tre nevastA?-sa.

Printre noi apare unul dintre observatori, un tinerel dat cu gel, cA?mA?E�utA? cu guler scurt E�i ecuson agA?E�at de gA?t. Are un teanc de formulare A�n mA?nA?, oricum prea puE�ine pentru cA?E�i suntem, dar ne invitA? sA? venim dupA? el pentru a lua pentru toatA? lumea. Unii A�i cer socotealA?, dar omul se scoate repede spunA?nd cA? a fost decizia preE�edintelui de comisie de a nu distribui cererile decA?t A�n interiorul secE�iei, iar toatA? treaba asta a fost A�ngreunatA? de lipsa de rA?spuns de la centru.

Omul e amabil E�i oferA? celor interesaE�i numA?rul de la BEC, unde pot suna sA? depunA? plA?ngeri E�i sA? solicite prelungirea zilei de votare.

Oamenii revin la teoria conspiraE�iei – a�zClar, A?E�tia nu vor sA? votA?m. Le e fricA?. Nu suntem de-ai lora�?, se aude din spate. Mai apare un observator cu un teanc de formulare, urmat de un altul E�i de alE�i cA?E�iva votanE�i. Deja toatA? lumea din jurul meu are formulare. Oamenii A�ncep sA? vorbeascA? A�ntre ei, sA? facA? glume, A�E�i cedeazA? pixurile celor care nu au pentru a-E�i completa declaraE�iile.

a�zMacovei este femeie?a�?

Completarea formularelor A�i ajutA? pe oameni sA? se mai cunoascA?, sA? A�i scoatA? din starea de amorE�ire de duminicA? parizianA?. Unii trec deja la motivarea alegerii pe care o fac, A�E�i spun simpatiile, A�E�i declarA? ura. Unii vorbesc mai tare, alE�ii preferA? sA?-E�i recunoascA? opE�iunile cu glas mai slab. Dintre E�uE�ote, rA?sare o voce – a�zDar Macovei e femeie? Io credeam cA? e barbat, cA? tot auzisem Macovei face, Macovei drege!a�? MulE�imea o lA?mureE�te cu uz de detalii.

a�zSunt romA?n A�n E�ara mea, A�mi bag pu**!a�?

MulE�i o plac pe Macovei, dar nu toE�i o vor vota. Se simte aprecierea pentru Iohannis, dar E�i cei cu Macovei sunt destui. AZi E�i vezi pe cei tineri cum A�ntorc capul din poziE�ia lor de drepE�i, cu mA?inile A�ncruciE�ate la piept, pe oricine spune cA? voteazA? Macovei.

a�zNeamE�ul nostrua�? nu poate sta deoparte nici acum, aE�a cA? intervine.

  • PA?i nu ea a fA?cut ANI? Nu ea l-a bA?gat pe Voiculescu? FA?rA? ea nu ar fi ajuns NA?stase la puE�cA?rie. UitaE�i-vA? la aE�tia cum sunt acum A�ncolE�iE�i!
  • Eu am auzit cA? al meu e al doilea, spune o tipA? de lA?ngA?. Poate iese primul.

Dar discuE�ia e A�ntreruptA? de un spirit revoltat a�� a�zSunt romA?n A�n E�ara mea, A�mi bag pula…a�? Apoi urmeazA? o A�nE�iruire de sunete indistinctibile. Un romA?n, cu drapelul ridicat deasupra capului, se agitA? pe lA?ngA? coloanA?. Se aflA? A�n compania selectA? a altor 4 conaE�ionali, alA?turi de care poE�teE�te o sticlA? de vin. DA? douA? guri de vin E�i dispare A�n mulE�ime. a�zSunt romA?n, bA?! Suntem fraE�ia�?, se aude din nou vocea lui.

StA?m la coadA? de mai bine de o orA?. SchimbA?m cA?teva SMS-urile cu un prieten, tot romA?n, cu care am venit la Paris pentru festivalul de muzicA?. Vine E�i el A�n curA?nd, dar nu singur, ci cu vA?rul E�i matuE�a lui, stabiliE�i A�n FranE�a. Am notat ceva pe telefon, aE�a cA? bateria este la 15% E�i ma vA?d nevoit sA? A�l bag A�n geacA?. MulE�ime e calmA? E�i tot mai densA?. NemaiavA?nd poveE�ti la care sA? trag cu urechea, rA?mA?n fixat pe romA?nul nostru echipat cu tricolor, mA?ndrie E�i durere de pu**.

Nu pare sA? stea la vreo coadA?, dar energie are destulA?. CeilalE�i 4 tovarA?E�i sunt mai calmi, stau cu mA?inile-n buzunar E�i privesc mulE�imea A�ntinsA? de-a lungul trotuarului. GA?lA?giosul zA?mbeE�te libidinos unei domniE�oare blonde care vrea sa treacA? prin spaE�iul A�ngust dintre terasa cafenelei din colE� E�i mulE�imea care stA? la coadA?. Se apropie de ea E�i trece neglijent pe lA?ngA? ea, pentru a se alA?tura apoi mulE�imii de dupA? colE�. Revine alA?turi de tovaraE�ii sA?i A�n mai puE�in de un minut. Am vA?zut manevra a�� omul e E�uE�, venit la coajA?. Doar un tovarA?E� A�l priveE�te, cA?ruia A�i E�i aratA? ce e A�n portofel. I-l paseazA?, iar tovarA?E�ul tireazA? portofelul la spate. TovarA?E�ul e genul pe care A�l vezi la metrou cerA?nd bani sau luA?ndu-te cA?nd stai la o terasA? cu a�zBoss, dai E�i matale o E�igarA?? … SA?-E�i trA?iascA?!a�?

AZi zic Mariei cA? guralivul face puE�toaicele la buzunare. Ne aude E�i tipa venitA? cu prietena franE�uzoaicA?. Privesc cA?tre E�uE� cu coada ochiului, sA? fim siguri. AZntre timp, franE�uzoaica A�ncearcA? sA?-E�i aducA? aminte ce numA?r are poliE�ia. CA?t timp discutA? ele dacA? e 112 sau un altul, concetA?E�eanul cu drapel face un semn cu capul a�� victima nouA?. TovarA?E�ul lui mai prA?fuit se apleacA? A�n drum E�i face un tampon A�ntre douA? domniE�oare care treceau A�mpreunA? pe lA?ngA? noi. Lejer, guralivul a�zalergA?tora�?se A�mpinge A�n a doua tipA?, presatA? A�ntre el E�i a�ztampona�?. Tipa se A�ntoarce, omul A�E�i cere scuze, toraE�ul se ridicA? a�� A�E�i privise moaca A�n geamul portierei unui Peugeot parcat lA?ngA? noi. Astea se A�ntA?mplau la 6-7 m de noi. E?uE�ii erau a�zsuper dandy, relaxaE�i…a�?, vorba designerului. Maria e deja la telefon cu un operator 112.

FraE�ii noE�tri sunt deja la a doua pradA? A�n mai puE�in de 5 minute. AZn urmA? cu cA?E�iva ani, cA?nd jucam Quake 3 A�n reE�ea cu prietenii, asta se numea a�zDouble Killa�?, iar dacA? seria continua, a�zKilling Spreea�?. 112 nu e bun. Maria a fost invitatA? sA? sune la 17, numA?rul PoliE�iei. E?uE�ul se retrage A�n dispozitivul aflat la 2 metri A�n spate de locul ultimei intervenE�ii, verificA? portofelul E�i A�l aruncA? lA?ngA? trotuar. Doamnele de lA?ngA? noi A�ndeamnA? A�n E�oaptA? uE�or revoltate a�zCineva sA? sune la poliE�ie!a�? Maria nu apucA? sA? formeze numA?rul cA? aud imediat a�� a�zUite-o p-aia!a�? AZntorc capul, E�i vA?d din trecere cum alergA?torul se apropie de coada de romA?ni. UrmeazA? un E�ipat, a�zAaaau! Aaaau! Nu te apropia de mine!a�?

E?uE�ul cel mA?ndru de originile lui mioritice se A�ncA?lzise pA?nA? acum cu puE�toaice neatente care treceau pe lA?ngA? mulE�ime. Acum era cazul sA? treacA? la lucruri mai serioase a�� romA?nce venite la vot. A vA?zut douA? tipe, ieE�ite uE�or din coloanA? E�i a filat-o rapid pe cea din extremitate. Cea de la interior a vA?zut E�i a E�ipat. Manevra a eE�uat E�i atras mA?nia bA?rbaE�ilor din jur care au A�nceput cu reproE�uri – a�zBA?, ne faceE�i de ruE�ine, bA?! Tocmai astA?zi v-aE�i gA?sit. DuceE�i-vA?, bA?, la muncA?, nu la furat!a�?, se aude din spatele meu, din aceeaE�i zonA? cu E�ipetele.

a�zNu E�tiu, eu am venit sA? votez!a�?

Maria a dat de un dispecer care preia notificarea. O pune pe Hold, A�i zic cA? totuE�i nu ar trebui sA? dureze mult. O intersecE�ie mai A�ncolo e plinA? de jandarmi A�n armurA?, aE�a cA? nu ar trebui sA? fie atA?t de greu. E?uE�ii se strA?ng toE�i A�n jurul camaradului vizat de mustrA?rile mulE�imii, toatA? lumea se A�ntoarce, trecA?torii evitA? zona, se opresc, unii fac poze, unii filmeazA?. Un autobuz RATP trage A�n staE�ie, lA?ngA? noi, iar francezii privesc la noi ca la bA?lci. E?uE�ul operativ E�ipA?, ameninE�A?, A�E�i bagA?, trage sA?-E�i rupA? tricoul de pe el. PoliE�ia e pe drum. Deja toatA? lumea e cu ochii pe ei. E grav. Dispozitivul e compromis. Unul dintre ei dA? semnalul – se retrag prin mulE�ime E�i o iau pe o strA?duE�A? A�n direcE�ia opusA? ambasadei. RomA?nul patriot se asigurA? cA? mai trage prin gurA? toE�i romA?nii care au ceva cu el. Apoi dispar cu toE�ii A�njurA?nd, acoperiE�i de sirenele poliE�iei. Au venit douA? maE�ini.

MulE�imea revine pe vechile poziE�ii E�i ai spune cA? nu s-a A�ntA?mplat nimic. Ies cu Maria sA? A�ntA?mpinA?m poliE�iE�tii. Eu sunt singurul care a vA?zut operaE�iunile, dar franceza mea e precarA?, iar poliE�iE�tii nu E�tiu englezA?. Noroc cu Maria care stA?pA?neE�te foarte bine E�i traduce ce zic eu. PoliE�istul vede cA?teva fotografii fA?cute de Maria dupA? ce a sunat la PoliE�ie, apare un romA?n care i-a filmat, dar nimeni nu e victima.

O dubA? cu politiE�ti care au vA?zut pozele pleacA? A�n urmA?rirea E�uE�ilor. Trei poliE�iE�ti rA?mA?n cu noi E�i vor sA? vadA? romA?nca scA?patA? de mulE�ime. Nu E�tim cine e, cA? nu am vA?zut-o. MA? duc eu sA? o caut, A�ntreb E�i A�mi este arA?tatA? o femeie. AZi spun cA? a venit PoliE�ia E�i cA? poate depune plA?ngere sau cel puE�in oferi detalii. Sunt amA?ndouA? acolo, victima E�i prietena ei. MA? privesc lung, iar una dintre ele rupe tA?cerea cu o privire seacA? a�� a�zNu E�tiu, eu am venit sA? votez!a�? AZn secunda aia am zis cA? nu aud bine sau poate cA? femeia crede cA? sunt cu E�uE�ii. Revin la poliE�ist, ne lA?sA?m datele. Apare lA?ngA? noi una dintre ele, A�E�i lasA? E�i ea numA?rul. PoliE�ia nu are nicio victimA? care sA? depunA? plA?ngere, ne mulE�umesc E�i pleacA?.

a�zAveau E�i vremurile alea frumuseE�ea lora�?

Acum e searA?, iar intersecE�ia e mai vie. Andrenalina le-a E�inut E�i de foame E�i de frig romA?nilor la coadA? A�n faE�a ambasadei. RomA?nii filmeazA? coada formatA? dupA? colE�, deja vin rudele care E�i-au lA?sat rA?nd, prilej de nostalgii. Unii A�E�i aduc aminte de cozi a�� ce E�tim noi, aE�tia tineri, cA? noi nu am stat sA? luA?m portocale, nu am stat nici la ouA?, nici la pui de Avicola.

Tonul nostalgiei l-a dat chiar a�zneamE�ula�?, A�ntr-o discuE�ie cu o altA? conaE�ionalA?, o tipA? A�naltA?, cochetA?, remarcatA? anterior pentru a�zMie-mi place Antena 3. Chiar nu E�tiam cA? sunt cu Pontaa�?. AZE�i aduc aminte de liceu, de vremurile frumoase ale adolescenE�ei, de petreceri. a�zAveau E�i vremurile alea frumuseE�ea lor!a�?, spune roE�covanul privind cA?tre soE�ie E�i fana Antena 3.

  • Daa�� chiar aE� mA?nca acum ceva romA?nesc, spune bA?rbatul, vizibil marcat de A�mprospA?tarea memoriei.
  • Am auzit cA? e un restaurant romA?nesc A�n apropiere, o stradA? mai A�ncolo, lA?ngA? piciorul podului, A�l lA?mureE�te antenista.

StA?m de vreo 3 ore la coadA?, iar planurile noastre de a merge la masA? sunt cu mult amA?nate. DiscuE�ia celor doi despre bucA?tA?ria tradiE�ionalA? A�mi aduce aminte cA? am mA?ncat doar o tarta au flan. Ne mulE�umim doar cu niE�te pateuri de la o patiserie italianA? de lA?ngA? ambasadA?. Ne-am apropiat destul de mult E�i ne pregA?tim sA? intrA?m A�n curtea ambasadei. Glumim cA? vom pA?E�i pe teritoriu romA?nesc. Vorbim E�i cu prietenul nostru care ne anunE�ase cA? va veni cu vA?rul E�i mA?tusa. Nu vor sA? stea la coadA?, e prea mult. La turul doi, vor fi A�n E�arA?, oricum.

AZn spatele nostru, a oprit A�n coloanA? la semafor un autocar cu turiE�ti chinezi. Ne fac poze, ghidul le vorbeE�te. Semaforul se face verde, iar chinezii ne depA?E�esc privindu-ne zA?mbind. Oare ce le-a zis despre noi ghidul?

Atmosfera e din ce A�n ce mai vie, probabil E�i pentru cA? oamenii vA?d cA? se apropie de intrare. Unii dintre ei primesc SMS-uri cu rezultatele parE�iale E�i le A�mpart bucuroE�i mai departe. FavoriE�ii lor nu sunt nicidecum pe primul loc, dar sunt aproape. Unii A�ncA? mai sunA? la BEC pentru a solicita prelungirea votA?rii. AZn urma noastrA? sunt suficiente persoane cA?t sA? ocupe A�ncA? 2 ore. MulE�i au plecat, alE�ii doar au venit E�i au promis cA? se vor A�ntoarce peste douA? sA?ptA?mA?ni.

Un agent de pazA? al ambasadei ne spune cA? nu au primit nicio directivA? pentru a prelungi programul, aE�a cA? A�n vor A�nchide A�n aproape o orA?.

DupA? aproape 4 ore de stat la coadA?, suntem primii A�n faE�A?, aE�teptA?nd semnul gardianului pentru a intra A�n sala de votare. E impropriu spus salA?, pentru cA? totul este improvizat A�n holul de la parterul ambasadei a�� o masA? lungA? A�n faE�a mea, la baza scA?rilor, la care stau cei 6 membri ai comisiei, flancaE�i de cA?te douA? cabine de vot pe fiecare parte. Primim acordul agentului sA? intrA?m. Pe cA?t de nerA?bdA?tori E�i vorbA?reE�i sunt cei de afarA?, pe atA?t de calmi E�i total nevorbA?reE�i sunt cei din comisie. Se uitA? la tine, A�E�i dau E�tampila, te noteazA? A�ntr-un catalog, acum du-te E�i alege-E�i cabina. Intru, BANG!, revin cu E�tampila. Pe drumul scurt cA?tre ieE�ire vA?d E�i cei 3 observatori, prelinE�i pe scaunele lor E�i privind cA?tre cabine.

Gata! A durat mai puE�in de 1 minut de cA?nd am intrat A�n sala de votare pA?nA? cA?nd am plecat.

Revenim aproape de sfA?rE�itul cozii pentru a saluta cA?E�iva prieteni veniE�i E�i pentru festivalul de muzicA? de la finalul sA?ptA?mA?nii. Nu au dorit sA? vinA? lA?ngA? noi A�n faE�A?, crezA?nd cA? vor apuca E�i ei. Nu voiau sA? sarA? peste coadA?. Unul dintre ei e stabilit A�n Paris de mai mulE�i ani E�i A�E�i aduce aminte cA? A�n 2009 coada s-a miE�cat mult mai repede. Acum i se pare dubios cA? se stA? cA?te 3-4 ore.

Mai fumA?m o E�igarA?, dar e deja tA?rziu. Gazdele noastre au terminat lucrul E�i ne aE�teaptA? sA? mergem la cinA?. Ne aducem aminte cA? plecasem pentru a lua brunchul. LuA?m metroul E�i ne ducem sA? A�i luA?m de la birou, undeva pe lA?ngA? Republique, A�ntr-o zonA? cu clA?diri vechi ocupate A�n mare parte de birouri E�i restaurante frecventate de localnici. UrcA?m A�n biroul gazdelor noastre E�i ne punem telefoanele la A�ncA?rcat pentru cA?teva minute. IntrA?m pe net E�i vedem cA? la ambasadA? a intervenit jandarmeria, iar liderii PSD iau la miE�to mulE�imea venitA? sA? voteze.

Fiecare A�njurA? cum E�tie E�i A�i stA? A�n fire. Ne mai uitA?m o datA? pe procentele anunE�ate pentru ora 9 a�� Ponta E�i Iohannis merg A�n turul doi. Surpriza serii e TA?riceanu, un fel de cal troian al stA?ngii.

IeE�im A�n sfA?rE�it la cinA? A�ntr-un restaurant taiwanez. De acolo, ajungem pe la vreo 12 acasA?. Prima grijA? e sA? vA?d care-i treaba pe Facebook, ce spun oamenii, ce acuzA?. AflA?m cA? A�n BucureE�ti s-au strA?ns cA?E�iva tineri A�n faE�a MAE. Ne aducem aminte cA? E�i noi ne-am simE�it jigniE�i sA? stA?m atA?t. Nici mA?car o maE�ina de poliE�ie care sA? asigure paza perimetrului nu a fost acolo.

Restul serii A�l petrecem cu gazdele noastre. Stabilim sA? ne vedem A�n cA?teva sA?ptA?mA?ni, cA?nd vor veni A�n vizitA? A�n RomA?nia. DA?m un pahar de vin, mai povestim, dar e tA?rziu.

DimineaE�A? aflA?m din presA? cA? Premierul, unul dintre cei doi candidaE�i din turul 2, susE�ine cA? oamenii din faE�a ambasadei au fost aduE�i cu autobuzele. LA?sA?m telefoanele conectate la politicA? E�i ieE�im la o cafea. AZn cateva ore zburA?m A�napoi acasA?.

Deși sufăr de TL;DR, obișnuiesc să scriu mai mult decât aș putea eu citi.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *