Mirosul gardeniei. 66 de ani A�n exil

01_MG_6966

La A�nceptul lui decembrie am intrat A�n tabA?ra de refugiaE�i palestinieni Bourj al Barajneh din sudul Beirutului. Am ajuns apoi A�n alte douA? tabere a�� Ein el Helweh E�i Dbayeh. AZn Dbayeh, alA?turi de palestinieni, erau E�i refugiaE�i libanezi care fuseserA? alungaE�i de rA?zboaiele din sudul E�A?rii.

Cu douA? zile A�nainte, pe drumul pA?nA? A�n Baalbek, spre graniE�a esticA? cu Siria, am vA?zut sute de corturi mari din plastic alb cu acoperiE�ul fixat cu cauciucuri, A�n mijlocul campului. Erau tabere de refugiaE�i sirieni.

Unii dintre libanezii cu care am vorbit i-au compA?timit pe refugiaE�i, A�nsA? alE�ii s-au arA?tat A�nspA?imA?ntaE�i cand le-am spus cA? voiam sA? ajung A�n tabere: a�zCriminali! Pistoale la brA?u! Atentate! Nici armata libanezA? nu are curaj sA? intre acolo!a�?

Haissam, traducA?torul meu, mA? aE�tepta la intrarea A�n Bourj al Barajneh. Mi-a zA?mbit puE�in forE�at, cu degetele tremurA?nde E�i uE�or A�ngA?lbenite de la prea mult tutun. A trebuit sA? primesc aprobare pentru poze. Am intrat A�ntr-o camerA? mare cu fotolii de jur A�mprejur; vreo 10 bA?rbaE�i fumau E�i ne priveau suspicioE�i, dar zA?mbitori. AZn biroului E�efului, un bA?rbat slab cu niE�te ochi tulburi, era un tablou cu moscheea Aqsaa, iar dedesubt scris: Jerusalem, Palestine.

Faptul cA? eram fotograf independent nu a fost bine vA?zut de liderii taberei Bourj al Barajneh. Le era teamA? cA? sunt spion.

AZn timp ce aE�teptam aprobarea, i-am spus lui Haissam ca toE�i prietenii libanezi mA? sfA?tuiserA? sA? nu vin A�n tabA?rA? pentru cA?… E?i m-a A�ntrerupt: “Pentru cA? suntem animale!?” m-a A�ntrebat, emoE�ionat.

02_MG_9076

Cei mai mulE�i sunt acolo de cA?teva generaE�ii, de cA?nd bunicii sau strA?bunicii lor au ajuns A�n a��48. Au fost atA?t de mulE�i E�i de aE�a mult timp A�ncA?t nici locuri A�n cimitir nu se mai gA?sesc.

RefugiaE�ii palestinieni au paE�apoarte emise de statul Libanez, dar care nu le atribuie E�i cetA?E�enia libanezA?, chiar dacA? aceE�tia s-au nA?scut pe teritoriul Libanului sau chiar dacA? unul dintre pA?rinE�i este libanez. Pe de altA? parte, numA?rul refugiaE�ilor palestinieni din Liban se apropie de 450.000 (toE�i refugiaE�ii din Liban depA?E�ind 1,5 milioane) populaE�ia Libanului fiind de 5 milioane.

Cei care A�ncA? trA?iesc A�n Teritoriile Palestiniene nu le mai pot pA?rA?si. Toate E�A?rile din jur E�i-au A�nchis graniE�ele pentru refugiaE�ii palestinieni. Cei din tabere nu se mai pot A�ntoarce A�n Palestina E�i nici nu pot pleca A�n alte E�A?ri pentru cA? nu au bani. Pentru cei mai mulE�i, singurul venit este ajutorul financiar lunar din partea UNRWA: 100 de dolari/familie, plus A�ncA? 33 pentru fiecare membru.

03_MG_7093

De cele mai multe ori, spaE�iul dintre clA?diri era mai degrabA? un hol. Trebuia sA? ne lipim de perete cA? sA? facem loc scuterelor care zburau de colo colo. A�Aleile erau ude E�i noroioase din cauza apei care se scurgea permanent din rezervoarele aflate pe acoperiE�uri.

04_MG_7198

De peste tot atA?rnau niE�te cabluri care erau A�ncA?lcite cu E�evi subE�iri de apA?. Zeci de oameni au murit electrocutaE�i.

05_MG_6950

Am urcat pe una din cele mai A�nalte clA?diri din tabA?rA?: case construite unele peste celelalte, mai totul era gri. Urmele rA?zboiului erau A�ncA? vizibile peste tot. Zeci de clA?diri erau nelocuite datoritA? riscului de prA?buE�ire.

AZn toatA? tabA?ra se foloseau generatoare de curent electric. Din cauza asta, lumina din A�ncA?peri – de regulA? un singur bec – scA?dea E�i creE�tea A�n intensitate de parcA? era vie, de parcA? respira.

06_MG_7554

AZn aceastA? obscuritate, cA?E�iva tineri fA?ceau repetiE�ii pentru un festival de dansuri E�i cA?ntece tradiE�ionale (dabke).

07_MG_9090

AZn Bourj al Barajneh a fost refA?cut sistemul de canalizare cu bani primiE�i de la UE, A�nsa A�n Dbayeh nu exista apA? curentA?. E?oferul A�mi aratA? banii caE�tigaE�i pe apa adusA? cu cisterna. RefugiaE�ii plA?tesc 10 dolari pentru 1000 de litri, A�nsA? apa nu poate fi folositA? decA?t pentru spA?lat. Un om spune cA? apa e mizerabilA?: a�zAm testat-o E�i am gasit 22 de patogenia�?.

08_MG_7860

Aproape 75% dintre refugiaE�ii palestinieni nu au serviciu. AZn 2010 s-au eliminat multe dintre restricE�iile de pe piaE�a muncii, A�nsA? doar 2% dintre refugiaE�ii palestinieni lucreazA? legal A�n Liban. Meseriile de medic, avocat, inginer E�i slujbele din sectorul de stat sau orice alte meserii cu sindicat nu pot fi ocupate de refugiaE�ii palestinieni.Cei mai mulE�i lucreazA? A�n construcE�ii, A�n pieE�e sau A�n prA?vA?liile din tabere.

Haissam: a�zNu mai ai unde sA? te angajezi. AZnainte, toE�i aveau slujbe A�n tabA?rA?; chiar E�i libanezii veneau sA? lucreze aicia�?, arA?tA?nd spre ruinele unei foste fabrici de conserve.Salariile sunt A�ntr-o continuA? scA?dere, mai ales pentru cA? multi refugiaE�i sirieni sunt disperaE�i dupA? un loc de muncA? E�i acceptA? salarii foarte mici.

Nici pentru libanezii de rA?nd nu e usor. Trei muncitori vorbeau pe stradA? despre valul de concedieri ce urma sA? vinA? la sfA?rE�it de an: a�zAfacerile nu mai merg. Lumea nu mai cumpA?rA? mai nimic; toE�i fac economii din cauza rA?zboiuluia�?.

09_MG_7031

La clubul de fotbal din tabA?rA?, antrenorul m-a dus A�ntr-o camera fA?rA? nici mA?car un bec. Acolo, cu lanterna telefonului E�i cu o brichetA? a luminat trofeele cA?E�tigate.A�Spre ieE�ire, antrenorul m-a A�ntreabat cu cine E�in: Madrid sau Barcelona? I-am rA?spuns la A�ntA?mplare Barcelona, rA?spuns care l-a dezamA?git, explicA?ndu-mi cA? numai madrilenii au susE�inut statul Palestina.

10_MG_9285

Am intrat E�i A�ntr-o salA? unde trei copii jucau Counter Strike A�n reE�ea. Aici, bA?ieE�ii A?E�tia cunosc ce A�nseamnA? razboiul adevA?rat A�nainte sA? ajungA? sA?-l joace pe calculator. AlE�i E�ase bA?ieti pe la 20 de ani jucau biliard A�n aceeaE�i camerA?, cu Arafat veghindu-i de pe perete.

*

Am vorbit cA?teva minute E�i cu directorul spitalului din Bourj al Barajneh. AZn clinicile UNRWA nu mi-a fost permis nici mA?car sA? intru, cu toate cA? i-am contactat dinainte sA? ajung A�n Liban.A�Oamenii erau nemulE�umiE�i de costul E�i calitatea serviciilor medicale. CA?nd i-am A�ntrebat despre spitale E�i clinici, mai mulE�i mi-au rA?spuns ironic: a�zPanadol pentru orice!a�?.

Directorul spitalului a afirmat cA? palestinienii primesc 50% reducere la costul spitalizA?rii A�n clinicile libaneze, iar A�n anumite condiE�ii, alE�i 50% A�i pot primi de la Palestinian Social Help. Chiar E�i aE�a, le ramA?ne sA? plA?teascA? integral costul medicamentelor.A�Pentru cA? sunt obligaE�i sA? plA?teascA? A�naintea internA?rii, chiar dacA? e o urgenE�A?, ei recurg cA?teodatA? la gesturi disperate: un palestinian i-a pus cutitul la gA?t doctorului libanez pA?na i-au tratat copilul; a fost arestat apoi, dar a zis cA? nu-l interseazA? atA?ta timp cA?t copilul sA?u e sA?nA?tos.

11_MG_7781

Farmacistul din Ein el Helweh spune cA? cele mai cumpA?rate medicamente sunt citostaticele E�i antibioticele.

12_MG_9240Doctorii din tabA?rA? nu fac vizite la domiciliu. TatA?l unei fete de 30 de ani, A�mi aratA? o pozA? cu fiica sa a�?frumoasA? E�i deE�teaptA?a�?, de cA?nd avea doar vreo 10 ani. MA? duce apoi A�n camera alA?turatA? de unde am auzit gemete de cA?nd intrasem A�n casA?. AZn pat, aceeaE�i fiicA?, cu un corp imobil E�i o greutate egalA? cu vA?rsta. De fiecare datA? cA?nd este nevoie, pA?rinE�ii trebuie sA? cheme un doctor libanez din afara taberei.

13_MG_7126

Un baiat cu dizabilitate se A�ndreaptA? spre o A�nmormA?ntare, avA?nd A�n braE�e un vas tradiE�ional cu cafea.A�Majoritatea refugiaE�ilor cu dizabilitA?E�i lucreazA? A�n atelierul de suveniruri din tabA?rA?. Aici e singurul loc unde A�E�i pot asigura un oarecare venit – A�n tabA?rA? nu existA? E�coalA? pentru copiii cu nevoi speciale, iar cele din Beirut sunt mult prea scumpe.

14a_MG_6789

Directoarea gradiniE�ei din tabA?ra de refugiaE�i ne-a primit cu braE�ele deschise. Fiecare A�ncA?pere purta numele cA?te unui oraE� din Palestina. Cei mai mulE�i copii s-au bucurat cA?nd au vA?zut aparatul foto. SteluE�ele din frunte erau un fel de calificative. Am ajuns la sfA?rE�itul programului, iar microbuzele A�i aE�teptau A�n faE�a grA?diniE�ei. Elevii mai mari A�nvA?E�au A�n E�coli adminstrate de UNRWA, dar nu A�n interiorul taberelor (cel puE�in nu A�n Bourj).

AZn trecut, procentul de promovabilitate al studenE�ilor palestinieni A�nscriE�i la universitA?E�ile libaneze era de aproape 50%. Azi, aproape 95% nu mai terminA? studiile. Nici Haissam nu a reuE�it sA? termine facultatea din cauza costurilor (peste 10.000$/an). Acum dA? meditaE�ii la englezA? E�i la matematicA? copiilor din tabA?rA?.

15_MG_9335

Pe marginea unei alei, trei copii A�ncercau sA?-E�i facA? tema la geografie la lumina telefonului. PA?nA? acum 15-20 de ani, nu era luminA? noaptea, iar copiii mergeau sA?-E�i facA? temele pe E�oseaua dinspre aeroport.

16_MG_7684

Liderul Fatah din Ein el Helweh, Generalul Lino, a fost mult mai deschis la dialog. AZn viziunea lui, principalul pericol pentru generaE�ia viitoare este extremismul: a�zUn numA?r considerabil dintre cei care nu vor avea acces la educaE�ie se vor A�ndrepta spre extremism. AE�a vom pierde aceastA? generaE�ie.

AZn taberele noastre coexistA? toate cele 18-19 facE�iuni palestiniene: Palestine Liberation Organization (Fatah), Palestinian National Alliance, dar E�i unele grupA?ri islamice armate.A�Aceste facE�iuni existA? pentru a ne proteja oamenii, deoarece situaE�ia nu s-a stabilizat A�ncA? A�n Liban. ExistA? tensiuni. AZncA? nu avem sentimentul siguranE�ei, A�n special dupA? masacrele din taberele Sabra E�i Shatila, din timpul rA?zboiului civil din Liban. Avem A�ncA? temeri, iar armele din mainile noastre ne oferA? un sentiment de siguranE�A? A�n pA?strarea situaE�iei sub control.

Pericolul principal vine A�n special dinspre extremiE�tii islamiE�ti, aE�a cum se A�ntA?mplA? acum A�n Irak E�i Siria cu ISIS. ExtremiE�tii au A�ncercat sA? ocupe tabA?ra El Baddawi, A�nsA? i-am putut elimina. a�zExtemismul nu E�ine cont de naE�ionalitate. Cei care formeazA? ISIS provin din peste 60 de E�A?ri.a�?

17_MG_7979

Pe una din strA?zile din Ein el Helweh era desenat acelaE�i chip de mai multe ori. Era Ashraf, bodyguardul generalului Lino. Am fost dus la familia lui care locuia foarte aproape. AZn 2011 a dezamorsat o bombA? destinatA? lui Lino. Pe unul dintre cei doi atentatori l-a A�mpuE�cat A�n picior. AZn final, cei doi au fost arestaE�i de armata libanezA?. DupA? cA?teva luni, Ashraf a fost A�mpuE�cat de opt ori A�n timp ce lucra A�n magazinul sau. TatA?l lui parea sA? aibA? peste 80 de ani. Mama stA?tea A�n uE�a bucA?tA?riei E�i asculta totul; repovestit a cA?ta oarA??! Deasupra aceleiaE�i uE�i era fotografia lui Ashraf.

Politica e din ce A�n ce mai hulitA? de cA?tre refugiaE�i. MulE�i spun cA? lucrurile nu se A�ndreaptA? tocmai din cauza politicii. Un bA?trA?n din Dbayeh – care era cea mai micA? tabarA? – zicea ferm: a�?Aici nu avem nici o organizaE�ie politicA?! FA?rA? politicA? aici! Zero!a�?

18_MG_6716

DupA? 66 de ani A�n exil, refugiaE�ii au A�nceput sa-E�i piardA? speranE�a A�n Autoritatea PalestinianA?. Dar nu au multe alternative. Aici, lumea trA?ieE�te cu amintirea trecutului E�i cu ceea ce ar fi putut realiza Autoritatea. AZn tabere, imaginea lui Arafat este peste tot. AZn schimb, chipul lui Abbas nu l-am vazut decA?t o datA?. AZntrebA?ndu-l pe Lino, acesta a rA?spuns: a�?Yasser Arafat a reprezentat o mare speranE�A? pentru poporul Palestinian. El ne-a transformat din refugiaE�i care stA?teau cu mA?nA? A�ntinsA? A�n luptA?tori pentru libertate; simE�eam cA? aveam un cuvA?nt de spus.a�?

AZn toatA? nebunia asta, Haissam reuE�ise sA? aibA? grijA? de cA?teva plante A�n jurul casei. AZnainte sA? plec, mi-a spus: a�?PA?cat cA? nu e varA?, sA? simE�i mirosul gardeniei.a�?

2 comments

  1. Miruna   •  

    Este atat de trist cand te gandesti ca fiecare copil nascut in aceste locuri sordide, este condamnat. Intr-un loc in care nici speranta nu mai exista.

  2. John Aidi   •  

    Este dureros sa citești ce se întâmplă și cum trăiesc în tabere. Da o senzație trista ca este o lume uitată … dar care încă se zbat sa trăiască
    Incredibil articolul.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *