MamA? sau puE�cA?riaE�A?

Am venit A�n Mexic ca voluntarA? A�ntr-un orfelinat. TrA?iesc aici de aproape un an E�i A�ncA? mA? mai mir – A�n biserici se fac exorcizA?ri, A�n ringuri sunt lupte libere cu mA?E�ti. Oamenii A?E�tia sunt foarte diferiE�i de europeni E�i americani. Acum cA?teva luni am aflat cA? avortul e ilegal, iar femeile care A�ncearcA? sA? scape de o sarcinA? nedoritA? fac 30 de ani de puE�cA?rie.

Guadalupe e una din fetele lA?sate sA? sA?ngereze pe holurile spitalelor publice dinA�Puebla, Mexic. Are 20 de ani, un metru patruzeci E�i tocmai s-a lA?sat mA?celA?ritA? de un doctor clandestin, pentru a scA?pa de o sarcinA? riscantA?. A plA?tit 5000 de pesos pentru avortul la negru, deE�i salariul ei pe o lunA? e de E�ase ori mai mic. Guadalupe mai are un copil acasA?, e madre soltera (mamA? necA?sA?toritA?). AZl creE�te cu salariul de 800 de pesos (aprox. 190 lei) luat la douA? sA?ptA?mA?ni,A�A�ntr-o papetA?rie.

AZn a treia lunA? de sarcinA? s-a simE�it rA?u, ameE�ea E�i se dezechilibra tot mai des, aE�a cA? a mers la spital. Medicul i-a spus cA? sA?ngele fA?tului nu e compatibil cu al ei, cA? organismul A�l percepe ca pe un corp strA?in E�i sistemul imunitar luptA? A�mpotriva lui. Incompatibilitate de Rh, A�n termeni medicali. Ceva tratabil, dar Guadalupe nu E�tia asta, iar medicii nu au ajutat-o sA? A�nE�eleagA?. Primul doctorA�a trimis-o la plimbare fA?rA? prea multe explicaE�ii, deE�i sarcina avea nevoie de un tratament special. Fata s-a speriat E�i a ales avortul ilegal cu un medic clandestin.

DupA? intervenE�ie, Guadalupe a A�nceput sA? sA?ngereze abundent, probabil din cauza condiE�iilor insalubre. Acum e din nou A�n holul spitalului public care a trimis-o acasA?.

Guadalupe e de vinA?

FA?rA? sA?-i asculte motivele, medicul de gardA? o faceA�delincventA? E�i refuzA? sA? o ajute. O lasA?A�pe hol, A�n timp ce anunE�A? Ministerul Public (M.P) cA? au pe cineva care a avortat. CA?nd reprezentanE�ii ministerului ajung la spital E�i vA?d cA? delincventa este o puE�toaicA? speriatA?, A�i dau doar un avertisment E�i o lasA? A�n pace. Medicii sunt A�nsA? hotA?rA?E�i sA? A�E�i facA? datoria pA?nA? la capA?t E�i cheamA? din nou autoritA?E�ile, care de data asta A�nainteazA? o plA?ngere. Singurul drept care i se respectA? Guadalupei a fost cA? nu ajunge la puE�cA?rie A�nainte de a fi tratatA?.

a�zDacA? era un narcotraficant, poliE�iE�tii nici nu cA?lcau pe acoloa�?

Avortul este ilegal A�n toatA? America LatinA?, iar Mexicul nu face excepE�ie. Pentru multe femei, alegerea de a avorta vine la pachet cu trimiterea A�n faE�a instanE�ei de judecatA?. AZn prezent, existA? mai multe reE�ele de avocaE�i specializaE�i A�n apA?rarea femeilor acuzate. Una dintre ele este Red de Abogadas y Abogados por la Defensa de la ReproducciA?n Elegida, barou de avocaE�i specializat A�n drepturile femeilor E�i lupta pentru legalizarea avortului. Marco Antonio Moreno este un avocat care a profesat mai mulE�i ani A�n cadrul acestui barou. Acum este independent E�i sprijinA? o organizaE�ie care luptA? pentru legalizarea avortului A�n Puebla. El mi-a povestit de Guadalupe, unul dintre cazurile pe care le-a apA?rat A�n faE�a instanE�ei anul trecut.

CA?nd Antonio Moreno a ajuns la spital, l-au luat A�n primire doi poliE�iE�ti, care pA?zeau salonul fetei E�i i-au interzis sA? intre fiindcA? e A�n custodie. a�zUna e sA? fii A�n custodie E�i alta sA? A�E�i anuleze drepturile legale, ca cel de a-E�i vedea avocatul. Te transformA? A�ntr-un criminal, A�nainte de a fi judecat E�i condamnat. LaE�itatea instituE�ionalA? e invers proporE�ionalA? cu vulnerabilitatea persoanei acuzate. DacA? era un narcotraficant, poliE�iE�tii nici nu cA?lcau pe acoloa�?, spune Moreno.

DupA? luni de proces, Guadalupe a scA?pat de A�nchisoare, dar a rA?mas o criminalA? A�n comunitatea ei. AZn acelaE�i timp, pe parcursul procesului, nimeni nu a A�ntrebat-o cine a fost doctorul clandestin, care, potrivit legii mexicane, are aceeaE�i vinA?.

Despre legi care sA? nu te lege. 30 de ani de A�nchisoare pentru avort.

Primul pas pentru legalizarea avortului a fost fA?cut A�n anul 1936, cA?nd un grup de feministe a prezentat documentul Avortul din cauze sociale E�i economice. AZn capitalA?, avortul e legal din 2007, cu condiE�ia ca A�ntreruperea sarcinii sA? aibA? loc A�n primele 12 sA?ptA?mA?ni. AZn fiecare stat, legislaE�ia se schimbA?, iar din 1997, A�n 21 din cele 32 de state ale Republicii Mexicane, avortul este permis dacA? sarcina este rezultatul unui viol, dacA? existA? pericol de moarte pentru mamA? sau A�n cazul familiilor care au deja trei sau mai mulE�i copii E�i demonstreazA? cA? nu au bani pentru a A�ntreE�ine A�ncA? unul. AZn rest, femeia poate primi pA?nA? la 30 de ani A�nchisoare.

Foto: Cornelia G.

Foto: Cornelia G.

 

Ideea de avort spontan este alt subiect de discriminare A�n Mexic. De cele mai multe ori, femeia care ajunge sA? cearA? A�ngrijiri medicale din cauza unui avort spontan este tratatA? ca o delincventA? care E�i-a provocat singurA? avortul. UnorA�femei le sunt refuzate serviciile medicale pA?nA? A�n momentul A�n care A�E�i asumA? vina, chiar dacA? nu este adevA?rat. Sunt E�i cazuri A�n care o femeie ajunge A�n faE�a instanE�ei, iar singura probA? A�mpotriva ei este cuvA?ntul unuiA� doctor a�zcare A�E�i face datoriaa�?. Nici metodele imagistice, nici analizele uzuale de sA?nge sau examenul fizic simplu nu pot demonstra, de obicei, cA? o femeie E�i-a indus sau nu avortul.

E?i totuE�i existA?A� o cale semi-legalA?

AZn Districto Federal, capitala Mexicului, avortul nu costA? nimic A�n clinicile de stat dacA? ai acte de rezidenE�A?. AZn clinicile private costA? echivalentul a 500 de lei,A�la fel ca un avort clandestin. Pe scurt, A�ntr-un stat femeile au libertatea de a decide, iar la douA? ore distanE�A? sunt asasine.

O altA? modalitate de a avorta este prin ingerarea de medicamente (misoprostol sau a�zCitoteca�?- folosit pentru gastritA?). Teoretic, este o metodA? sigurA? pA?nA? la 9 sA?ptA?mA?ni, maxim 12, al cA?rei singur efect vizibil este o menstruaE�ie mai abundentA?, care dureazA? o sA?ptA?mA?nA?.

Avorturile clandestine omoarA? A�n fiecare an 50.000 de femei A�n A�ntreaga lume, A�n timp ce alte 8 milioane suferA? de dizabilitA?E�i temporare sau definitive.A�AZn Mexic, s-ar putea filma zilnic minim un a�z4 luni, 3 sA?ptA?mA?ni E�i 2 zilea�?, cu doctori avari E�i fete dispuse sA? riE�te orice a�zpentru a nu se face de ruE�inea�?.

PAOLA E�i avortul clandestin

Azi, Paola e directoarea unei asociaE�ii care militeazA? pentru respectarea drepturilor omului A�n Puebla, cu accent pe minoritatea de femei indigene. Acum 11 ani era o studentA? A�nsA?rcinatA?, A�ntr-o lume A�n care avortul e o crimA?. Am vorbitA�cu ea E�i am aflat care sunt gA?ndurile unei tinere mexicane A�n faE�a acestei situaE�ii, dar E�i cum funcE�ioneazA? sistemul.

a�zAm luat decizia de avort A�n luna iulie 2003, pentru cA? nu eram pregA?titA? sA? devin mamA?. Eram A�n al doilea an de facultate, aveam 20 de ani E�i cel mai A�ndepA?rtat gA?nd al meu era cel de a rA?mA?ne A�nsA?rcinatA?. Voiam sA? A�mi iau diploma E�i sA? A�mi fac masteratul A�n FranE�aa�?.

Pentru Paola, decizia de a avorta a fost una pripitA?, nu avea nici timp, nici multe opE�iuni. Pur E�i simplu E�tia cA? nu era momentul pentru a avea un copil, cu atA?t mai mult cu cA?t partenerul ei nu E�i-a asumat nimic AYi a dispA?rut.
DupA? ce a vorbit cu prietenele ei AYi a citit tot ce se putea gA?si pe internet, fiind conAYtientA? de pericolele fizice E�i psihice la care se supunea, a continuat cu procedurile pentru a putea avorta, pe cA?t de sigur posibil.

Prietenele ei au fost singurele care au ajutat-o, atA?t sA? gA?seascA? medicul, cA?t AYi sA? facA? rost de bani: a�zam simE�it cA? nu pot vorbi cu altcineva, mA? temeam cA? mA? vor respinge sau cA? mA? vor judeca aspru. Avortul e un tabu A�n Mexic, mai ales A�n societatea din Puebla E�i, evident, A�n familia meaa�?.

Paola este prima nA?scutA? A�n familia ei, statut ce A�n Mexic A�i aduce un AYir de responsabilitA?A?i a�� ea ar fi trebuit sA? fie un exemplu de smerenie E�i muncA?. O sarcinA? A�n afara cA?sA?toriei e ca un pumnal A�nfipt A�n mentalitatea familiei ei.

AZn faE�a realitA?E�ii a�zilegalea�?

AZn ziua avortului, medicul a tratat-o pe Paola cu indiferenA?A?, nici nu a fA?cut-o sA? se simtA? vinovatA?, dar nici nu a consolat-o. DupA? ce i-a fA?cut o ecografie, i-a enunE�at cele douA? opA?iuni: chiuretaj sau aspiraE�ie. Apoi i-a zis o datA? E�i o orA?. Era atunci sau niciodatA?. AstA?zi, preE�ul pentru a deveni infractoare A�n Mexic este A�ntre 3000 (aproximativ 800 de lei) AYi 5000 de pesoAYi. Costul nu este ceva ce se negociazA?, atunci cA?nd gA?seE�tiA� un doctor dispus sA? facA? o A�ntrerupere de sarcinA?. Paola a plA?tit acum 11 ani 2000 de pesos, o sumA? astronomicA? chiar E�i azi pentru un mexican obiE�nuit: a�zE o aberaE�ie pentru o femeie middle-class sA? plA?teascA? pentru un avort banii pe care A�i cA?E�tigA? A�ntr-o lunA? de lucrua�?, spune ea.

Foto: Cornelia G.

Foto: Cornelia G.

Pentru Paola, atunci aia a fost tot. Acum A�nA?elege contextul acestei probleme A�n Mexic AYi crede cA? informaA?ia este singura cale prin care lumea ar putea sA? se trezeascA?. De aceea, A�ncearcA? sA? o rA?spA?ndeascA? cu fiecare ocazie. DorinA?a ei este ca lumea sA? A�nE�eleagA? cA? alegerea de a face un avort nu te transformA? A�ntr-o femeie rea sau bunA?, la fel cum nici nu te va trimite A�n infern sau te va lA?sa sterilA?.

Conform Sondajului NaE�ional de SA?nA?tate E�i NutriE�ie efectuat A�n 2012, 51,9% dintre femeile mexicane A�ntre 12 E�i 19 ani care au A�ntreE�inut relaE�ii sexuale au raportat cA? au fost A�nsA?rcinate mA?car o datA?. 10,7%A� erau A�nsA?rcinate A�n momentul A�n care a fost realizat sondajul.

De asemenea, procentul femeilor A�ntre 12 E�i 19 ani care au avut un copil a crescut A�n ultimii 12 ani astfel: cu 64,7% A�n anul 2000, 65,2% A�n 2006 E�i 74,4% A�n 2012.

AZn final, Paola a plecat A�n FranE�a pentru studii. La patru ani dupA? ce E�i-a dat licenE�a, a A�nceput un program masteral de antropologie A�n Puebla. Acum trA?ieE�te E�i luptA? pentru ca fiecare femeie sA? aibA? posibilitatea de a decide cA?nd doreE�te sA? fie mamA?.

MulE�i bA?rbaE�i mexicani considerA? cA? o femeie este a�zuna putaa�? (o curvA?) dacA? E�tie ce e A?la un prezervativ. Cu toate cA? machismulA�A�E�i spune cuvA?ntul E�i-n acest caz, Paola nu crede cA? astaA�contribuie la menE�inerea legii avortului. Pentru ea, religia este principalul inamic A�n faA?a deschideriiA�pe aceastA? temA?.

PoliticA? + BisericA? = fA?rA? avorturi A�n Mexic

Benito Juarez e primul preE�edinte care includeA�avortul, A�n jurul anului 1870, A�n categoria delictelor penale, dupA? o serie de negocieri cu biserica. Tot el desparteA�biserica de celelalte puteri A�n stat. AZn prezent, Biserica este una dintre cele mai puternice voci care strigA? A�mpotriva avortului. Stat catolic, Mexicul, preferA? sA? asculte cuvintele preotului, care repetA? cA? a�zun copil e un dar ceresc, iar cA? avortul e mA?na diavoluluia�?.

Din 2007, D.F. a devenit primul E�i singurul stat A�n care s-a legalizat avortul. ConsiderA?nd absurdA? permiterea acestuia A�ntr-un stat E�i interzicerea lui A�n celelalte, A�n acelaE�i an mai multe asociaE�ii de femei din Puebla (E�i nu numai) au A�nceput sA? lupte A�mpotriva sistemului, fA?rA? mari rezultate.

a�zE foarte dificil pentru cA? oraE�ul A?sta e foarte religios. Biserica e super puternicA?. Preotul cuvA?nteazA? la slujbA? A�mpotriva avortului E�i, A�n general, e o temA? despre care nu se vorbeE�tea�?, considerA? militantele din a�zLa red de mujeres por la libertad reproductivaa�?. AsociaE�ia are mai multe ramuri A�a�� una prin care pun presiune pe autoritA?A?i (proteste etc.) AYi alta prin care oferA? asistenE�A? directA? femeilor care vin E�i cer ajutorul: suport psihologic E�i A�nsoE�iri A�n D.F., pentru ca ele sA? poatA? beneficia de un avort legal, A�n deplinA? siguranE�A?.

Multe femei au un copil pentruA� cA? nu E�tiu cA? au opE�iunea da a avorta, sau de a avorta legal E�i sigur. DiferenE�a dintre Mexic E�i alte E�A?ri este cA? aici e A�nrA?dA?cinatA? ideea cA? un copil e o binecuvA?ntare. AE�adar, A?sta e crezul tA?u. Multe femei A�ncearcA? sA? se convingA? E�i ajung sA? creadA? asta. Multe A�l fac E�i nu se ocupA? de el, dar sunt mamea�?, spune Vianeth Rojas Arenas, directoarea acestui ONG.

Mai mult, Medicii din Lume (MA�dicos del Mundo) au prezentat pe 28 mai 2014, la Parlamentul din Navarra, Spania, campania internaE�ionalA? pentru accesul universal la contracepE�ie, avort sigur E�i legal E�i educaE�ie sexual- afectivA?.

MiE�cA?rile sociale au A�nsA? loc E�i A�n cealaltA? direcE�ie. AZn urmA? cu cA?teva luni, A�n Puebla a avut loc o slujbA? urmatA? de un marE� A�n timpul cA?ruia un grup de catolici s-au rugat pentru sufletele a�zcopiilora�? care au fost avortaE�i, precum E�i pentru eliberarea sufletelor a�zfemeilor pA?cA?toasea�?.

AZn acelaE�i timp, mai multe organizaE�ii de femei de pe tot teritoriul Mexicului au A�nceput sA? atace A�n instanE�A? acest gen de iniE�iative, A�n A�ncercarea de a legaliza avortul.

PAN a�� Partido Action National, partidul care s-a aflat la putere pA?nA? A�n anul 2012,A� cel mai apropiat de Biserica CatolicA?, a A�nfiinE�at A�n 14 iulie 2014 a�?Comisia pentru reglementarea familiei E�i a dezvoltA?rii umanea�? (ComisiA?n Ordinaria de la Familia y Desarrollo Humano), care are ca misiune lupta A�mpotriva avortului E�i a formA?rii familiilor non-tradiE�ionale.

Senatorul JosA� MarA�a MartA�nez MartA�nez declara cA? a�zprovocarea acestei comisii este de a apA?ra E�i consolida familia, ceea ce A�nseamnA? cel mai de preE� bun pentru fiecare mexican. Acea familie tradiE�ionalA?, naturalA?, care a dominat de-a lungul istoriei E�i a rezistat atacurilor violente de modA? si tendinE�ea�?. Acesta s-a declarat A�mpotriva avortului, spunA?nd cA? ei lucreazA? a�zexclusiv pentru viaE�A?, din momentul concepE�iei pA?nA? la moartea naturalA?a�?.

Avocatul Marco Antonio spune cA? sunt doi factori care A�ncadreazA? avortul A�ntr-un context imoral AYi ilegal. Unul A�l constituie reformele constituE�ionale (un act normativ din 2009), care protejeazA? viaE�a din momentul conceperii (la vida desde la conception). Orice femeie care avorteazA? este, conform acestei legi, criminalA?. Al doilea factor este conE�tiinE�a doctorilor E�i a asistentelor. Cadrele medicale A�ncep sA? se simtA? A�ndreptA?E�ite A�n a-i oferi un tratament ostil femeii, cred cA? este datoria lor de a le certa E�i pedepsi pe aceste femei-criminale.

Ca sA? A�nE�eleg mai bine felul A�n care oamenii de rA?nd din Puebla vA?d avortul am A�ntrebat cA?teva persoane ce cred despre asta:

Erika, 27 ani, masterandA?

Avortul A�n Mexic este ceva care prin prisma religiei a devenit un lucru rA?u sau incorect. AZn prezent, cred cA? femeile ocupA? un rol important A�n societate E�i pot decide ceea ce doresc cu privire la avort. Sunt complet A�n favoarea avortului, atunci cA?nd survine A�n urma unui viol, avA?nd A�n vedere toate consecinE�ele pe care o astfel de sarcinA? le are. AZn alte situaE�ii, cred cA? fiecare femeie este stA?pA?na corpului sA?u, dar trebuie A�n acelaE�i timp sA? se gA?ndeascA? E�i sA? E�tie ceea ce A�E�i doreE�te cu adevA?rat.

Marcela, 46 ani, bucA?tA?reasA?

Fiul meu a lA?sat A�nsA?rcinatA? o fatA? de 17 A�ani. A�Evident, pA?rinE�ii ei au dat-o afarA? din casA?. BA?iatulA�a venit sA? A�mi cearA? bani pentru un avort. L-am A�ntrebat A�n cA?te sA?ptA?mA?ni e. CA?nd mi-a spus cA? are 11 sA?ptA?mA?ni de sarcinA?, am decis sA? nu A�i dau bani, m-am gA?ndit cA? deja e o fiinE�A? acolo. I-am spus cA? nu pot fi complice la aceastA? crimA? E�i cA? mai bine A�l ajut sA? creascA? copilul.

Ivan, 33 ani, jurnalist

Avortul este o practicA? veche, care, din cauza civilizaE�iei, s-a stigmatizat pentru a apA?ra o viaE�A?. AZn opinia mea, fiecare E�tie de ce doreE�te sA? apeleze la un avort. Mie nu mi-ar fi plA?cut sA? fiu avortat, la fel cum nu mi-ar fi plA?cut sA? fiu nA?scut E�i abandonat. Sau sA? fiu o povarA? pentru cineva.

Jorge, 30 ani, publicist Avortul e o crimA?, iar femeile care A�l fac niE�te criminale.

Maria, 65 de ani, pensionarA?

AZn Mexic existA? o lege care interzice avortul. Eu cred cA? e bine cA? existA? legea asta E�i cA? protejeazA? viaE�a lA?satA? de Dumnezeu. PA?nA? la urmA? este vorba de o viaE�A? E�i nu avem dreptul sA? ne jucA?m cu ea. SA? lase legea aE�a!

Alberto, 17 ani, elev A�Eu zic cA? e un delict, omori o fiinE�A?. Mai bine A�l faci E�i A�l dai spre adopE�ie, poate cA? va suferi, dar e mai bine decA?t sA? A�l omori.

Octavio, 47 de ani, frizer ImagineazA?-E�i cum ar fi fost dacA? noi am fi fost cei avortaE�i. Cred cA? e dreptul fiecA?rui copil sA? se nascA?, indiferent cum s-a produs sarcina, e dreptul lui, el nu are nicio vinA?.

Andrada visează că hălăduieşte printr-un colţ dubios, îndepărtat de lume. Se trezeşte, îşi face bagajul, cumpără bilet dus şi dusă e.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *