Jurnalul unui student clandestin

N-am fost deloc vreun elev silitor. AZn timpul liceului, mA? rugA?m de multe ori la sfA?ntul 5 sA? mA? miluiascA?, la final de semestru, la AYtiinA?ele exacte. Nu mi-aAY fi imaginat vreodatA? cA? o sA? ajung sA? trag pentru un 10 simbolic care nu va fi trecut niciodatA? A�n catalog.

Totul a A�nceput cu o notA? sub 4. Naiba mai AYtie cu cA?te puncte am picat, darA?mite cA?te zecimale erau dupA? vigulA?, cert e cA? fusesem respins la Facultatea de Jurnalism AYi AztiinA?ele ComunicA?rii. Rezultatul acela ruAYinos de pe avizier A�ntorsese bolta cereascA? cu curul A�n sus. VA? jur, eram atA?t de A�ncrezA?tor cA? voi intrA? la buget A�ncA?t nici nu mA? gA?ndisem la alte opA?iuni. Doctor? SA? zicem cA? puteam nimeri, AYi legat la ochi, toate organele componente ale unui mulaj de laborator, dar performanA?a asta m-ar fi dus sigur cA?tre malpraxis. Inginer? Cu un istoric de corigenA?e la matematicA?, fizicA? AYi chimie nu cred cA? aAY fi ajuns prea departe.

Ce era de fA?cut? Era deja septembrie, 2006. FA?rA? carnet de student, ordinul de A�ncorporare mA? trimitea direct la AYmotru AYi plantoane. Aveam deja rezervat un loc A�ntr-un pat supraetajat dintr-o unitate militarA?. Puteam sA? fac parte din ultima generaA?ie de soldaA?i, A�nainte ca armata sA? devinA? complet profesionistA? E�i sA? nu mai fie obligatorie. AZn speranA?a cA? s-o alege ceva de capul meu, am dat la o universitate particularA?. 

DupA? doi ani de compromis care nu mi-au oferit decA?t privilegiul de a fi lA?sat la vatrA?, A�n haine de civil, m-am decis sA? mA? A�ntorc A�n locul A�n care fusesem refuzat, dar nu pentru a A�ncerca a doua oarA?. Eram pur AYi simplu curios sA? vA?d cum se desfA?AYoarA? un curs. Fusesem atA?t de dezamA?git de sistemul particular, A�ncA?t voiam sA? mA? conving dacA? A�nvA?A?A?mA?ntul superior de stat e mai cu moA?.

Mi-am bA?gat picioarele AYi, A�ntr-o zi de octombrie, la scurt timp dupA? A�nceperea anului universitar, A�n loc sA? mA? opresc, ca de obicei, la Unirii, am coborA?t A�n staA?ie la PolitehnicA?. Am intrat A�n clA?direa FacultA?A?ii de ElectronicA? din complexul Leu, unde era si sediul FacultA?A?ii de Jurnalism AYi AztiinA?ele ComunicA?rii. Nu premeditasem nimic, doar muream de curiozitate sA? asist la un curs sau, mA?car, sA? stau la taclale cu vreun student A�n timpul unei ferestre AYi sA?-l A�ntreb ce AYi cum.

Am chemat liftul AYi apoi am apA?sat pe 6. Neatent, A�n loc sA? mA? opresc unde trebuia, ieAYisem din lift la etajul 5, unde era sediul FacultA?A?ii de Psihologie. Probabil cineva A�l chemase A�nainte, AYi-a pierdut rA?bdarea AYi a preferat sA? coboare pe scA?ri. AAYa cA? am ales AYi eu treptele AYi am mai urcat un etaj. CA?nd am vA?zut Peretele Faimei – o panoplie cu fotografiile profesorilor, agA?A?atA? A�n perete, la intrarea care dA?dea spre culoarul cu sA?lile de clase – am AYtiut cA? sunt la FJSC. Am aruncat repede un ochi pe fiecare pozA?, ca sA?-i pot A�nvA?A?a dupA? nume dacA? oi avea de-a face cu vreun profesor, am traversat culoarul colorat de grafitti-uri, cercetA?nd cu urechea fiecare uAYA?, AYi A�n prima salA? A�n care am auzit voci, am intrat.

385085_430924343631467_1900190351_n

Foto: Alexandru NicuE�or Matei

a�?Buna ziua! A�A?A?A?A?, eu sunt Bogdan Badiu, student la I.D. (A�nvA?A?A?mA?nt la distanA?A?). AZmi permiteA?i, vA? rog, sA? asist?a�? Fusesem admis la un seminar de Introducere A�n Teoria ComunicA?rii, apelA?nd la o minciunA? sfruntatA?. Culmea, subiectul dezbA?tut era chiar a�zminciunaa�?. VA? imaginaA?i cA? m-am simA?it cu musca pe cA?ciulA?. Era vorba de grupa 1, singura grupA? de francezA?, o clasA? plinA? de fete AYi un singur bA?iat, Cosmin. You lucky bastard, i-am zis A�n gA?nd.

Erau curioAYi, entuziasmaA?i, fiecare dintre ei se agita sA? iasA? din mulA?ime. DeAYi, aveam tot felul de suspiciuni cu privire la corectitudinea admiterii la FJSC, A?la a fost momentul care m-a convins cA? picasem pe drept. MA? complexau AYi A�mi alimentau ambiA?ia de a vrea sA? fiu ca ei. Pentru niAYte puAYti care abia nimeriserA? pe bA?ncile facultA?A?ii, pA?reau destul de informaA?i despre cum se miAYcau rotiA?ele A�n media.

Probabil mi se pA?reau mie isteA?i pentru cA? alA?i termeni de comparaA?ie, A�n afarA? de colegii mei de la facultatea la care eram A�nscris pe bune, nu aveam. Veneam de unde era mai rA?u. AdevA?rul e cA? era AYi o promoA?ie norocoasA? care a prins o perioadA? mai fericitA? pentru domeniul pentru care se pregA?teau. Trusturile de presA? erau A�ncA? puternice, iar peste publicitate, A�ncA?, plana o aurA? de coolness. Mai erau doi ani pA?nA? sA? vinA? Criza. DupA? un singur seminar, mi-a plA?cut atA?t de mult A�ncA?t m-am A�ntors AYi a douA? zi, AYi tot aAYa, A�ncA? vreo 3 ani.

Eram Bogdan de la ID. AZmi gA?sisem o identitate care putea sA? mA? acopere. StudenA?ii de la distanA?A? nu prea veneau la cursurile cu frecvenA?A? zilnicA?, iar profesorii nu interacA?ionau cu ei atA?t de des A�ncA?t sA? remarce pe cineva din mulA?ime. Dar scopul meu nu era sA? asist, ca un simplu spectator, la cursurile din amfiteatru. Oricum, erau publice AYi oricine din afara facultA?A?ii avea dreptul sA? participe.

Eu devenisem mai implicat decA?t aveam dreptul sA? fiu. La fel ca un student cu acte A�n regulA?: participam la seminarii, dar aveam avantajul sA? merg numai la cele A?inute de profesorii pe care A�i preferam; ridicam mA?na; A�mi fA?ceam temele AYi lucram cot la cot la diverse proiecte, alA?turi de ceilalA?i colegi. IeAYeam AYi la bere, pentru cA? anumite ferestre le petreceam A�n Jeg, fostul bar din complexul Leul, un local cunoscut de orice student la jurnalism sau la electronicA?, din perioada aceea. Am prins AYi un bal al bobocilor, o petrecere de CrA?ciun, chiar AYi un Halloween improvizat A�n holul etajului 6.

la jeg

Amfiteatrul R3 din Facultatea de Chimie gA?zduia cursuri comune pentru toate grupele din an. Acolo am avut ocazia sA?-i cunosc pe cei mai mulA?i dintre colegii cu care A?in legA?turA? AYi azi. Atunci mA? A�mprietenisem AYi cu Vlad S, cel care avea sA? devinA? AYef de promoA?ie. Anul acela era unul bun pentru bloguri, prisesem perioada de pionierat AYi, din vorba A�n vorba, mi-am dat seamA? cA? A�l citeam AYi pe-al lui. Vorbeam despre muzicA?, voiam sA? ne facem trupA?. El era metalist AYi mai scria pe bangyourbrain.com. PA?rea cA?-l duce capul aAYa cA? am zis sA? mA? A?in scai de A?AYtia mai deAYtepA?i.

AZn semestrul doi, Vlad mi-a propus sA? ne A�nscriem la Olimpiadele ComunicA?rii. Trebuia sA? pregA?tim o campanie de A�ncurajare a stilului de viaA?A? sA?nA?tos. CA?nd am citit formularul de aplicare, mA? cam speriasem AYi voiam sA? dau A�napoi. Mi se cerea sA? scriu la ce facultate sunt A�nscris. Nu prea AYtiam la vremea aia ce puteam sA? pA?A?esc dacA? mA? dau de gol, aAYa cA? am preferat sA? fiu sincer AYi am scris adevA?rul, nu A�nainte de a-mi cere scuze colegilor de echipA? fiindcA? i-am dus cu pluta, minA?indu-i cA? suntem colegi de facultate. Vlad n-a avut nicio problemA? AYi nici nu i s-a pA?rut cA? am comis vreo infracE�iune.

Dar sA? vedeE�i cu ce ne-am prezentat la Olimpiadele ComunicA?rii! Cu o zi A�nainte pregA?tisem un a�?platoaAYa�? de grefburger (o rondea de mA?r A�ntre douA? jumA?tA?A?i de grefA?), banana-dog (miezul bananei A�ntre douA? bucA?A?i de coajA?) AYi apple-chips (un mA?r tA?iat A�n stilul cartofilor pai). Am crezut cA? o sA? facem impresie, A�nsA? repulsia juriului faA?A? de tava cu bunA?tA?A?i ne-a dat de A�nA?eles cA? nu prea ne-au gustat glumiA?a AYi cA? A�ntrecusem mA?sura cu o idee mult prea neconvenA?ionalA?. Am luat-o ca pe o lecA?ie AYi mi-am zis cA? mai am de lucrat, AYi implicit, de trecut pe la AYcoalA?. AZn afarA? de Magda AYi Vlad, celelalte colege de echipA? nici n-au bA?gat de seamA? ce scrisesem pe formularele de A�nscriere. Chiar AYi aAYa, ei reuAYiserA? sA?-mi cA?AYtige A�ncrederea, pe restul A�ncA? trebuia sA?-i mint. AE�a cA? m-am hotA?rA?t sA? pA?strez aceastA? aparenA?A? pA?nA? la absolvire. Absolvirea lor, bineA�nE�eles, pentru cA? era imposibil sA? mA? visez A�n robA?, A�n aceeaE�i fotografie de grup, alA?turi de ei, intonA?nd Gaudeamus igitur.

387963_242156719174898_1986756368_n

Consideram cA? acest camuflaj a�� Bogdan de la ID – A�mi asigura un grad ridicat de cooperare cu colegii. Pentru mine era evident cA? puteam sA? le par un ciudat, dacA? nu mA? recomandam a�?de-al lora�?, oricA?t de bine-intenA?ionatA? era ambiA?ia mea. Nu voiam sA? port eticheta autodidactului respins la admitere ori cea a privilegiatului care frecventeazA? o facultate, fA?rA? a se confrunte cu probleme ce A?in de examene, burse, cA?min, restanA?e sau alte hA?rA?ogA?rii administrative.

De dragul autenticitA?A?ii, chiar ajunsesem sA? mimez empatie faA?A? de problemele studenA?eAYti din FJSC. De pildA?, dupA? prima sesiune, colegii mA? A�ntrebau cum a fost la ISMM (Introducere A�n sistemul mass-media), examenul care A�AYi cA?AYtigase reputaA?ia pentru cel mai dur test. MA? cam blocase A�ntrebarea, dar l-am invocat din nou pe sfA?ntul 5. AAYa am ajuns sA? mA? dau integralist al anului 1. CA?t despre treburile administrative, cA?teodatA? A�ncercam sA? mA? dau ofuscat AYi arA?tam cA? AYi eu mA? confrunt cu dilemele studenA?eAYti de zi cu zi. a�zDa, frate, iar A�ntA?rzie bursa socialA?. Mi-am verificat E�i azi contul AYi p..a. Poate mA?ine…a�?. a�?E ceva de groazA? cu parE�ialele astea, (…) mama lora�?. a�?Au ceva bun la cantina, azi? Eu m-as atinge de sarmalele alea. Poate mA? enervez E�i E�in post!a�?.

Tot Vlad S mA? sfA?tuise sA? ne A�nscriem la a�zVreau sA? fac marketing onlinea�?. Era un program organizat de cA?teva agenA?ii de digital AYi eu eram interesat sA? vA?nez unul dintre job-uri entry-level puse la bA?taie. Cu Vlad mai participasem AYi la McCann Creative Mentorship AYi perseverenA?a de-a ne bagA? nasul peste tot A�ncepuse sA? ne E�i rA?splA?teascA?, fA?cA?ndu-ne sA? uitA?m de eAYecul de la Olimpiadele ComunicA?rii. Pentru mine A�ncepuse o nouA? etapA?. Nu mai eram Bogdan de la ID.

Locul 3 cu echipa la Vreau sA? fac marketing online A�mi adusese un job A�n REALITATEA-CAA?AVENCU, in divizia de new media. MA? luasem valul AYi, de-atunci, A�ncepusem sA? dau din ce A�n ce mai rar pe la facultate. ReuE�eam sA? ajung, mA?car, o data la douA? sA?ptA?mA?ni, atA?t cA?t sA? menA?in legA?tura cu colegii. Aztiam cA? ulciorul nu merge de multe ori la apA? AYi la un moment dat mA? voi da de gol. Era, totuAYi, Facultatea de Jurnalism AYi AztiinA?ele ComunicA?rii. Flerul a�� care ar fi o calitate indispensabilA? pentru un jurnalist, dar AYi pentru un formator al profesiei (n-am spus-o eu, aE�a scrie A�n manual), era ceva de care trebuia sa mA? feresc. SA? nu care cumva sA? bat la ochi A�n faE�a vreunui profesor. Mi-am zis: a�zProfit de experienA?a asta atA?t timp cA?t o sA? durezea�?. E?i, A�n tot acest timp, am A�ncercat sA?-mi studiez atent fiecare gest, fiecare replicA?. Era al naibii de complicat pentru cA? nu-mi plA?cea deloc sA? fiu discret pe la cursuri AYi A�ncepusem sA? mA? fac remarcat.

IatA? cA? A�n sesiunea din primA?varA? a anului 2, lectorul Toni Momoc scana fiecare faA?A? din sala rezervatA? pentru examenul celor de la I.D. a�?Ia-l pe Bogdan de la I.D. de unde nu-i!a�?

Era ca AYi cum a avea A�n faA?A? o pozA? panoramicA? a amfiteatrului R3 AYi s-ar plimba cu mouse-ul din colA? A�n colA? ca sA? mA? taguiascA?. Toni A?inea seminariile de radio AYi politologie la care veneam destul de interesat. Mergeam AYi la Serile FJSC, o serie de evenimente organizate de el, destinate sA? adune la un loc studenA?i AYi profesioniAYti din comunicare. Pe-atunci modera AYi o emisiune despre politicA? la Radio Lynx, iar eu mai intram din cA?nd A�n cA?nd pe chatul radioului ca sA? trollez. DupA? absolvire ne-am A�ntA?lnit A�ntA?mplA?tor A�n cartier. Aflasem cA? eram vecini. Se mutase A�n zonA? cu prietena lui, Irina, AYi, cu timpul, am devenit prieteni din ce A�n ce mai apropiaA?i. a�zTerminasema�? facultatea AYi mA? angajasem de vreo doi ani. Ce putea sA?-mi mai facA?? M-am hotA?rA?t sA? desluAYesc misterul chiar A�n ziua aniversA?rii lui. I-am urat la mulA?i ani, am ciocnit un pahar de vin AYi i-am zis:

A�a�zAztii cA? A�n realitate eu n-am fost studentul tA?u?a�?

a�zNu cred! Te A?ii de AYotii! MA?ine te verific!a�?A�

A douA? zi a rA?scolit toate cataloagele din promoA?ia anilor 2006-2009. Nu era nici urmA? de Bogdan Badiu. A fost comic atunci cA?nd AYi-a serbat nunta, la care i-am fost cavaler de onoare. Printre invitaA?i erau AYi personaje-cheie din FJSC: doamna decan, doamna prodecan AYi Sorin Psatta de la Graffitti BBDO. Azi ei fuseserA? surprinAYi AYi amuzaA?i de ispravA?.

A�a�zAm mai auzit poveAYti despre studenA?i din alte facultA?A?i care s-au rA?tA?cit pe la cursurile noastre, dar 3 ani la rA?nd?a�?.

DupA? 3 ani de online, la Realitatea-CaA?avencu, AYi un an de TV, A�n Intact, A�mi doream sA? fac campanii integrate. La cA?teva luni dupA? ce am absolvit E�i Azcoala ADC*RO, A�n primii 8, am fost recrutat de o agenA?ie de publicitate, dar n-a A?inut mult. DupA? 8 luni, A�n iunie 2013, am fost dat afarA? pe motiv cA? nu AYtiu sA? scriu. PA?nA? atunci, cariera mea se bucurase de o evoluA?ie constantA?. Dintr-o datA?, totul s-a dat peste cap. Se spune cA? cel mai frustrant e atunci cA?nd cazi de sus.

Am stat 8 luni pe barA?, dar nu degeaba, pentru cA? m-am hotA?rA?t sA? revin A�n facultate, crezA?nd cA? voi gA?si un rA?spuns care sA?-mi confirme cA? nu-i nimic in regulA?, pentru cA? stima mea de sine era la pA?mA�nt. TrecuserA? mai bine de 7 ani de la momentul 0, prima zi de student clandestin, E�i istoria se repeta. CA?teva cursuri proaspete mi-au atras atenA?ia, mai ales cA? promoA?ia mea nu le-a prins la vremea ei: Storytelling cu MA?dA?lina Moraru AYi Creative Writing cu Adrian a�zPredua�? Preda de la Friends Advertising. DacA? tot trA?iam cu impresia cA? am o stA?ngA?cie A�n scris, am zis a�zHai sA? o dreg!a�?, mai ales cA? pe Predu A�l cunoAYteam din industrie AYi de la AzcoalA? ADC*RO. Dubla lui reputaA?ie de dascA?l/profesionist A�n domeniu era legitimatA?, aAYa cA? mi-am zis: a�?Trea�� sA? merite! Oricum, altceva mai bun n-am de fA?cut.a�?

Am bA?tut la uAYA?, mi-am fA?cut intrarea A�n salA?, dar nici n-am apucat sA? spun a�zBunA? searaa�? sau sA? mA? prezint din nou a�?Bogdan de la I.D.a�?, fiindcA? intrasem A�n raza de acA?iune a proiectorului. Umbra mea afurisitA? eclipsase powerpoint-ul lui Predu, iar pentru o fracA?iune de secundA?, dispA?ruse de pe perete. Mi-a fA?cut semn sA?-mi ocup odatA? un loc A�n bancA? AYi aAYa a A�nceput cel mai tare curs din experienA?a mea de student clandestin, mai nou, recidivist.

tomitza la jeg

Felul A�n care se desfA?AYurau orele lui Predu nu semA?na cu nimic din ce deprinsesem pA?nA? atunci, cu japca, din mediul academic. Ne A�mpA?rA?ea A�n echipe de cA?te 6 studenA?i, primeam un brief AYi aveam 15 minute de brainstorming la dispoziA?ie sA? gA?sim cA?t mai multe idei. DupA? ce le prezentam, amuzaA?i de cioacele sau reuAYitele noastre inspirate, Predu le aproba sau le tA?ia fA?rA? milA? cu creta pe tablA?. DupA? ce alegea cea mai bunA? idee, gA?sea de cuviinA?A? sA? a�zMai facem unul?a�?. Azi tot el rA?spundea pentru noi: a�zDa, mai vreeem!a�? exact ca un cor de A?A?nci A�n tabA?rA? la NA?vodari. Era loc AYi de un al treilea brainstorming, dar mA? mulA?umeam cu brief-ul care trebuia rezolvat ca temA? pentru acasA?. Conta pentru nota finalA? a colegilor mei, dar eu o fA?ceam de dragul exerciA?iului.

Oricum, fusesem obiAYnuit pA?nA? atunci sA?-mi predau temele fA?rA? a spera la recompensa notelor. Eram exact ca un AYofer care intrase cu o maAYinA? neA�nmatriculatA? pe circuitul de Formula 1 pentru a se bucurA? de cursA? AYi atA?t. Nimeni nu-l vedea, nici A�n oglinzile retrovizoare, nici pe podium. Momentul de glorie A�n care stropeam adversarii cu AYampanie era doar A�n mintea mea. PA?nA? A�ntr-o zi cA?nd am nimerit fA?rA? sA? AYtiu la o repetiA?ie de examen.

Am intrat A�n salA? E�i mi-am ocupat un loc A�n bancA?, ca de obicei. Predu mi-a pus A�n mA?nA? o schiA?a cu toate tool-urile creative pe care le exersat la cursul lui. Ce era sA? fac? SA? mA? scuz A�n faA?A? tutoror cA? nu am ce cautA? acolo? Am tA?cut AYi am stat pA?nA? mi-am terminat lucrarea. Nu-mi venea sA? cred cA? fac asta. Mi-a plA?cut, aAYa cA? aAYa cA? m-am A�ntors dupA? o sA?ptA?mA?na ca sA? dau, pe bune, examenul. Puteam sA? fiu dat de gol, verificat undeva AYi apoi mustrat ori apreciat pentru isparavA?. Ce credeA?i cA? s-a A�ntA?mplat? Am luat 10. Nota finalA? la Creative Writing era trecutA? A�ntr-un excel postat pe grupul de facebook al studenA?ilor de la master.

nota

AZntre timp m-am AYi reangajat. AdevA?rul e cA? nu mA? simA?eam deloc vinovat cA? aAY fi tras A�n piept pe cineva. Nu poA?i acuza de minciunA? un nebun care se crede Napoleon, nu-i aAYa? La fel AYi eu. Chiar mA? simA?eam student. Ajunsesem sA? cred asta, iar cei cA?rora le-am mA?rturisit, la mult timp dupA? absolvire, cA? nu le-am fost coleg, mA? considerA? A�n continuare de-al lor. AZn plus, nimeni nu mi-a cerut sA? dovedesc cA? am fost FJSC-ist. La nici un interviu de angajare A�n domeniu nu mi s-a cerut patalamaua, aAYa cA? nu mi-a pA?sat niciodatA? dacA? A�mi voi lua licenA?A?.

DacA? aAY fi nevoit vreodatA? sA? repet isprava, de dragul de a A�nvA?E�a ceva nou E�i interesant, poate la o universitate renumitA? din America sau Marea Britanie, cine E�tie, aAY face-o A�n acelaAYi mod, fA?rA? sA? stau prea mult pe gA?nduri. Nu degeaba se spune cA? experienE�a vieE�ii e un E�ir lung de A�nvA?E�A?turi.

snt cu capul. stiu.

Fun fact: AZn perioada A�n care am scris acest text am aflat cA? FJSC organizeaza simulare de admitere pentru liceenii din clasa a 12-a. M-am hotA?rA?t ca la toamnA? sA? dau, A�ncA? o data, admiterea. Dar nu pentru a repeta facultatea A�n calitate de student cu acte A�n regulA?, ci doar aAYa, sA? scap de angoasa cA? am fost respins de instituA?ia care, fA?rA? sA? AYtie, m-a A�nvA?A?at meserie.

a�zPai A�ncA? mA? intrigA? ce naiba se A�ntA?mplA?. Nu erai A�n catalog, dar nu AYtiu cum naiba nu AYi-a dat nimeni seama.a�?  – AndreeaB.

a�zFoarte tare! Bravo! Chiar mA? gA?ndeam la un moment dat cum ar fi sA? mA? duc la cursurile unei facultA?A?i, doar aAYa, fA?rA? sA? mA? A�nscriu sau sA? plA?tesc cuiva…a�? – Ioana S.

a�zNoi doi interacA?ionam destul de rar, dar cam asta aveam eu A�n cap despre tine, cA? erai simpatic AYi ambiA?ios (…) m-a distrat sA? aflu cA? profii n-au AYtiut niciodatA? care era treaba cu tine (…) AYi eu voiam sA? merg la un curs la Litere, dar n-aAY fi avut atA?ta determinare A�ncA?t sA? merg la toate …a�? -A�Maria C.

a�zDar de ce nu figurezi A�n catalog? Nu A�mi place faptul cA? m-ai lA?sat sA? cred cA? eAYti student A�n acea grupA?. Nu e ok ca manierA? de abordare, asta vreau sA? spun. De exemplu, mie lucrurile de genul asta A�mi displac destul de mult. Nu sunt confortabilA? cu ideea cA? cineva A�ncearcA? sA? mA? ducA? cu preAYul. AZn rest nu am nicio problemA? cineva sA? vina la ore, sA? asiste.a�? – O profesoarA?

* Persoanele citate mai sus au aflat despre A�ntA?mplare abia dupA? 7 ani, reacA?iile lor fiind cerute special pentru documentarea acestui material.

14 comments

  1. prow   •  

    “o profesoara” scrie mai prost decat autorul

    • bogdan   •  

      de ce esti rau? poate am transcris eu prost replica ei 😀

      • diana   •  

        mi-a placut si asta

        • bogdan   •  

          si mai ce?

  2. Anca   •  

    Mi-ai facut ziua mai faina! Bravo 😀

  3. Denisa   •  

    Faină ideea, cam multe “ă”-uri în loc de “a” (ce-ai făcut, ai pus diacriticele după ce ai scris textul?) şi, la final, moartea pasiunii, PROFESOARA care spune “nu sunt confortabilă cu…”. Dar, per total, o lectură mişto.
    Ţineţi sus treaba bună, cum ar zice profesoara.

  4. Mihu   •  

    Hahaha, ma bucur ca am dat de acest articol. De asemenea, visul meu e sa intru la jurnalism si mi-a facut placere sa-ti citesc ispraviile legate de acest domeniu. Ce-ai facut tu denota inteligenta. Jos palaria in fata curajului, determinarii si atitudinii tale!

  5. Radu Ștefan   •  

    Am gustat cu mare plăcere toată povestea ta! Nu pot să cred că ai avut răbdarea, tupeul, determinarea să faci așa ceva. Hai că poate mergea să te duci de câteva ori, la cursuri… dar trei ani? Și teme? Până și o notă? Ești fenomenal! Felicitările mele sincere! 🙂

  6. Pingback: Cu sau fara diploma | S-o ardem studenteste

  7. Pingback: Cum e sa faci facultatea fara sa intri la facultate | lunguldrumpanadeparte

  8. Roxanne D.   •  

    Ai merita o diplomă onorifică, sau oricum un document simbolic, deoarece pentru un pseudo-student ai fost destul de serios și ai făcut performanță.

    • gadjodillo   •  

      Ar merita instituit un premiu, Bogdan Badiu, pentru isprăvi similare.

    • andrei   •  

      Diploma pentru ca e prea tolomac sau prea lenes sa invete ca sa intre pe bune la facultate, sau pentru ca si-a croit drumul mintind si trisand si e mandru de asta? Ma intreb daca macar diploma de BAC o are luata, sau a facut liceul cum a “facut” si facultatea.

  9. Pingback: Ce am cu FJSC - EmilCalinescu.EU

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *