Jurnal de Belgrad

Am pornit de dimineaE�A?, de la Biserica AnglicanA?.

Nu se E�tie exact de ce orice iniE�iativA? de comunitate A�n BucureE�ti tre sA? porneascA? de pe strada Verona, evident cu conotaE�ie de la (non)evenimentul ce-o A�nsoE�eE�te an de an.

Pe scurt, am pornit de aici. Opt inE�i, jumA?tate corporatiE�ti, jumA?tate liber-profesioniE�ti, mai toE�i un pic cocalaro-boemi, altfel n-ar da nimeni pe-un scuter de douA? ori mai mult decA�t pe un altul la fel de bun. Vespa e un soi de BMW, pentru urbani. Il scoE�i A�n general A�n weekend ca la paradA?. E unu dintre cele 100 E�i ceva de lucruri a�?white people likea�?. Evident nu se mA�ndreE�te nimeni cu asta.

E tare important sA? facem A�nsA? cA�teva distincE�ii clare de la A�nceput. Ca orice simbol al consumului de niE�A?, A�n RomA?nia povestea asta se dezvoltA? dupA? 2000. De aici E�i publicul amator, venit de obicei din zona unei anoste clase de mijloc cu aspiraE�ii boeme. La sA�rbi lucrurile-s mai interesante. AvA�nd contact cu italienii A�ncA? de pe vremea lui Tito, Vespa E�i-a consumat treptat fazele de opulenE�A?, statut, hedonism E�i utilitate. AstA?zi aparE�ine mai degrabA? unor tA?tici simpatici, nostalgici dupA? tinereE�ea lor. Spre deosebire de , mai toate scuterele-s vechi, recondiE�ionate, A�unele chiar de colecE�ie. Cam fiecare se pricepe sA? E�i-l repare singur, adicA? sA? E�i-l ia A�n stA?pA�nire.

Am pornit spre Belgrad, cam haotici, despA?rE�indu-ne A�n grupuri pe vitezA?: 90/100/120 km/h.

vemar

**aici e Sebi, fotograf, bA?iat ok, care-E�i fA?cea selfie la 100 pe orA?.

Pe E�oselele patriei: copii de E�A?rani -A�n cA?ruE�e, copii de securiE�ti trecA�nd ghiulea pe lA�ngA? noi, A�n Bmw-uri E�i copii-corporatiE�ti, pe motociclete, desigur.

Pe lA�ngA? BalE�, trei blonde E�i-un Bmw cu numere de Germania, eE�uat pe margine. BA?ieE�ii noE�tri motocicliE�ti opresc A�n grabA? sA? sarA?-n ajutor, cum altfel? Brusc din tufiE�uri mai apar doi malaci E�i era clar cA?-i o a�?schemA?a�? de drum mare. Noroc cu demaraju A�n trombA? E�i a�?Drobeta, noi venim!a�?.

pozA? (4)

Aici bA?ieE�ii din Cluj, la popas.

Pe scurt, sA�rbii au o istorie recentA? foarte interesantA?. Au dus-o mai bine A�n Iugoslavia mare, cel puE�in asta spun majoritatea inE�ilor cu care-am vorbit. Un mecanic simpatic, care era fan retro Mercedes E�i Siouxie and the Banshees, A�mi tot repeta despre tinereE�ea lui: a�?Great time, mate, now Ia��m bored of this shity capitalisma�?. Pe lA�ngA? rA?zboi, tranziE�ia sA�rbeascA? a A�nsemnat ruperea statului bunA?stA?rii. TeoretizA�nd foarte puE�in, cei din clasele inferioare E�i-au construit forme noi de comunitA?E�i morale. Una dintre startegiile de a�?a se decurcaa�?, A�n a�?haosula�? anilor 90, a fost crearea de reE�ele de schimb reciproc, Nazpary (2002), insistA�nd asupra faptului cA? totalitatea acestor reE�ele constituia haosul, pe cA�nd pentru indivizii aflaE�i A�n interiorul uneia dintre acestea dimpotrivA?, reE�eaua era accesul spre ordine E�i securitate: a�?interacE�iunile din interiorul reE�elei erau bazate pe A�ncredere E�i reciprocitate, iar cele din afara acestora, negociate cu bani sau violenE�A?a�? (p. 16). UltraE�ii lor (poate E�i-ai noE�tri) sunt un astfel de tip de reE�ea.

pozA? (7)

a�? ?�N�???�?�N�??a�?, adicA?, a�?Gropariia�?, cel mai cel grup de la Partizan Belgrad. UrmA?torul se cheamA? a�?Alcatraza�?.

AZntr-un fel ciudat, A�l admirA? pe bunicul a�?Titoa�? E�i-l urA?sc pe a�?tataa�? Milosevici, unul dintre cA�ntecele de a�?ataca�? ale a�?bA?ieE�ilora�? lui Steaua RoE�ie Belgrad acuzA? de altfel, lipsa rivalilor de la Partizan, la revoltele A�mpotriva lui Slobodan.

AZn 90, la meciul Dinamo Zagreb a�� Steaua RoE�ie, peste 3000 din Delije (Eroii) au fA?cut deplasarea din Belgrad cA�ntA�nd a�?Zagrebul e sA�rbesca�?. Incidentele au continuat minute bune, tensiunea acumulatA? aici ducA�nd la destrA?marea Ligii de fotbal Iugoslave E�i pentru mulE�i croaE�i, la A�nceperea simbolicA? a adevA?ratului rA?zboi.

AZntr-o a doua etapA? a tranziE�iei lor (E�i-a noastrA?, un pic), instituE�iile statului A�ncep sA?-E�i revinA?, construind a�?o nouA? balanE�A? de putere A�ntre deE�inA?torii de posturi superioare A�n instituE�iile de stat pe de o parte E�i membrii reE�elelor de influenE�A?, pe de alta.a�? ( Nazpary, pag 8) (de asta investesc enorm A�n violenE�a simbolicA? a statului, poliE�ia patrulA�nd cu automate Kalashnikov , E�i jeepuri Land Cruiser)
RelaE�ia dintre Milosevici E�i Arkan este de aceastA? naturA?. AZn anii 90, nu doar cA? rA?mA�ne el a�zA�mpA?ratula�? galeriei, ci, apropiindu-se de Milosevici, conduce trupele de gherilA? a�?Tigriia�? A�n rA?zboiul din Kosovo E�i Bosnia. Majoritatea a�?Tigrilora�? sunt membrii grupului ultras – a�?Delijea�?, intraE�i benevol pentru a a�?salvaa�? poporul sA�rb.

Arkan e un fel de ultim haiduc al Balcanilor. ConstruieE�te A�n anii 70 o reE�ea de imigranE�i-interlopi sA?rbi aflaE�i A�n occident E�i prA?deazA? o bancA? belgianA?, apoi evadeazA? de patru ori din puE�cA?rie. AZn 95 se cA?sA?toreE�te cu diva localA? Ceca A�ntr-o ceremonie transmisA? A�ntr-o singurA? zi A�n direct la Pink TV. Trimite apoi apropiaE�i pentru a stabili legA?turi cu Cammora italianA?, iar A�n 98 cA�nd simte cA? situaE�ia scapA? de sub control A�i scrie personal lui Bill Clinton sA? se alieze A�n stoparea terorismului islamist din Balcani.

ron_haviv_arkan_tiger_display

Arkan E�i a�?Tigriia�? lui.

Noi ne-am parcat scuterele tA�rziu A�n noapte dupA? un drum lung pe ploaie. AZn faE�a hostelului, vreo 80 de Vespa din toE�i Balcanii. Un individ aproape simpatic, de vreo doi metri clA?tinA�ndu-se A�n ploaie, ne A�ntreabA? ameninE�A?tor: a�?Where are you from guys? Croatia?a�?. AZi zicem cA? nu E�i omu A�ncepe sA? caute printre scutere numere de CroaE�ia E�i nostalgii naE�ionaliste dupA? o sticlA? de vodkA?.

E?i a�zCA�nd e o petrecere Vespa A�n altA? E�arA?, romA?nii unde sunt? la E�aorma, desigura�?, E�i E�aorma a fost, plus cA�teva crA�E�me hipstA?reE�ti.

Belgrad-ul e paradoxal. Pe undeva mai cosmopolit E�i mai cool decA�t BucureE�tiul. Bulevarde pavate E�i arhitecturA? eclecticA?. Un centru imens, plin de cafenele cu trei mese fA?rA? pretenE�ii de evro-reparaE�ie. Mult, prea mulE�i inE�i cu cA?E�elul la plimbare. JumA?tate tatuaE�i, jumA?tate sportivi. IdentitA?E�ile par puternice, E�i ard tare: UltraE�ii-ultraE�i, punkiE�tii-punkiE�ti, hipsterii-hipsteri.

Localurile-s pentru tot gustu, relaxate. Foarte multe pe vapoare, pe malul DunA?rii. Numai bune pentru siesta bA?ieE�ilor de doi metri cu feE�e calde, care discutA? afaceri E�i doamne, aE�a, dupA?-amiezi A�ntregi.

AZn Savalma, ai cam ca-n districtu 7 din Budapesta – crA�E�mele cool. ReE�eta-clasicA?. Fost cartier muncitoresc, gentrificat A�ncetiE�or de graffitiuri, hipsteri E�i turiE�ti. Azi au mai rA?mas doar izul socialist, E�i turiE�tii.

Ce-i tare la Belgrad e cA? n-am vA?zut blazare la oamenii de vA�rsta mea. Fie cA? A�ncA? se mai danseazA? obscen pe 50 cent, ori ai 100 de urbani, fericiE�i pe nuE�tiu-ce dj din Detroit, lumea e fericitA?. Aici s-a inventat probabil ideea de happy-hipster.

Pe de altA? parte au E�i ei o autostradA? care trece prin mijlocu oraE�ului E�i poduri mari a la Oprescu. Complexe de modernitate tA�rzie.

Festivalul Viespilor, n-a fost mare lucru. AZn fond, doar bun pretext sA? fii acolo. Vreo 150 de inE�i din toE�i Balcanii + Polonia E�i Italia. Majoritatea peste 40. Statut peste normA?. CA?lA?toresc aE�a ca-ntr-un fel de a�?Easy Ridera�? A�ntr-un mediu a�?safea�?.

on-the-road-to-beo-vespa-2014-04

Aici, poate cel mai contra-cultural scuter al evenimentului. DupA? ce niE�te croate i l-au spA?lat A�n 2009, proprietarul a plasat un bilet lA�ngA? far, unde roagA? insistent sA? nu mai facA? nimeni asta vreodatA?.

Am legat imediat un soi de chimie a�?de triba�? cu tipu a�?moda�? al comunitA?E�ii. Igor e disigner de interior, E�i are spiritu A?la renascentist, pe care americanii nu-l A�nE�eleg. E?tie de la Dostoievski, la skinheazii de stA�nga a�� Sharp. Ideologia ultimilor o A�mpA?rtA?E�eE�te, de aia omu nu mai bea alcool: a�?AZn Belgrad 90% dintre skinheazi sunt de dreapta. Se-mbatA? E�i fac foarte urA�t. De aia noi am renunE�at la bA?uturA?.a�? Omu, student la arhitecturA?, a fA?cut pentru mai bine de cinci ani coregrafiile lui Steaua RoE�ie, unele dintre cele mai tari din Europa. Acum, A�mi explicA?, suntem A�ntr-un cartier al Partizanilor. Stau E�i cA?E�iva lideri aici. Sunt bine-delimitate zonele astea ale oraE�ului. AZn peluzA? ai de la hippy la punkiE�ti. Majoritatea uniE�i de cartier. O singurA? echipA? din oraE� are probleme serioase cu sinele, A�mi zice sA?rbul: Rad Belgrad. a�?Rada�? A�nsemanA? a�?muncA?a�? A�n sA?rbA?, iar bA?ieE�ii lor de peluzA?, nu mai mult de 2-300 sunt uniE�i de fascinaE�ia pentru neo-nazism. N-au nici un fel de agendA?, dar dacA? vA?d, A�n zi de meci, bA?ieE�ii de la Steaua RoE�ie A�n capA?tul strA?zii, A�i atacA? orice-ar fi, chiar dacA? fiind mai puE�ini, sunt A�nfrA?nE�i aproape tot timpul. a�?Pushing, pushing, all the timea�?, A�mi explicA?, Igor, A�ncercA?nd sA?-i A�nE�eleagA?.

AZmi face turu de insider al oraE�ului. AZn faE�a hotelului Moskva, din centru, vreo sutA? de inE�i se agitA? ca niE�te E�A�nA�ari. Copii, mame, inE�i A�n toatA? firea. Mamele cu copii de mA�nA? A�s cele mai agitate. FA?rA? sA? aibA? vreo paginA? pe net ori vreun club aparte, A�n fiecare sA�mbA?tA? dupA? masA?, oamenii A?E�tia ies din casA? cu liste cu coduri ale fotbaliE�tilor pe care le lipsesc din cataloagele Panini.

pozA? (12) pozA? (14)

Suprarealist. AZntr-o piaE�A? din Berceni A�n aceiaE�i vreme alE�i o sutA? de oameni cumpA?rA? E�i vA�nd telefoane, probabil. Evident, valoarea tipului A?sta de A�ntrunire e mult dincolo de abE�ibildurile A�n sine, cA�E�tigul fiind crearea de reE�ea.. Oricum, fascinantA? puterea sA�rbilor de a lega comunitate din aproape orice.
AZn celA?lalt capA?t de bulevard, biserica Sf. Sava, pA�nA? acum doi ani, cea mai mare bisericA? ortodoxA? din lume, A�ntrecutA? acum doar de ruE�i, A�mi spune amicul meu. Ne vedem peste cA�E�iva ani, A�mi spun evlavios A�n gA�nd.

pozA? (15)

Aici, o micA? bucurie de sezon. Burberry + Belgrad = faliment.

AZn aer e o reticenE�A? subtilA? la americani. O simE�i aproape oriunde, chiar E�i la cei mai cosmopoliE�i dintre sA�rbi. OraE�ul e A�mpA?nzit de stickere A�n culorile naE�ionale cu a�?Nici Rusia, Nici Kosovoa�?. a�?AdicA?, nu facem compromisuria�?, A�mi explicA? A�nfierbA?ntat tovarA?E�ul meu. a�?Europa ne vrea A�n genunchi: scA?paE�i de ruE�i E�i vA? dA?m Kosovo. Noi le vrem pe-amA?ndouA?a�?.

Amicul meu pare un fel de erou naiv, ce se-mpotriveE�te rA�nduielii. A A�njurat Europa, apoi americanii, E�i Mcdonalds-ul E�i mi-a arA?tat vechiul cinema unde-E�i dA?deau A�n comunism A�ntA?lnire A�ndrA?gostiE�ii, apoi am intrat A�ntr-un magazin cu reduceri la adidaE�i de firmA?.
A doua zi mi-a fA?cut un pachet cu tricouri de-ale lor E�i tot soiu de A�nsemne. Am schimbat numerele de telefon, E�i m-a trecut Vespa RomA?nia A�n agendA?.

DupA? o dozA? bunA? de comunitarianism am plecat singur spre casA?. Vreo 600 E�i ceva de km A�ntr-o zi. MuzicA? de tot felu A�n cA?E�ti, E�i pluteE�ti pe scuter, pe lA�ngA? PorE�ile de Fier. GoleE�ti mintea de orice.A�Drobeta-Craiova-Slatina-PiteE�ti. LunA? plinA? pe autostradA?. Pe E�osea dA�lme E�i dA�mburi de la tiruri. CorporatiE�ti cu biciclete pe maE�inA? se A�ntorc din vacanE�A?.

N-am crezut c-o sA?-mi placA? vreodatA? aE�a de mult Militariul. Cu gropile E�i blocurile E�i Maniu, care nu mA? deranja cA? nu se mai terminA?.
Am ajuns la 11 seara, E�i naE�ionala Germaniei, ca un torE�ionar rA?bdA?tor, chinuia Argentina.

Am aE�ipit pe canapea E�i m-am trezit la gol.

NemE�ii au cA?E�tigat.

doctorand în antropologie. Interese: culturi populare, subculturi și triburi, consum și opulență

3 comments

  1. Marian   •  

    romînii ???
    Serios??

  2. Florinescu   •  

    eu eram in Ghana si luna era si mai plina 😀

  3. Pingback: Trafic greu la București și Chișinău. Câteva argumente pentru două roți. | PLATZFORMA

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *