Funk Carioca: sex, droguri E�i manele A�n favele braziliene

Funk Carioca e o subculturA? apA?rutA? A�n ghetourile din Rio de Janeiro A�n anii 80, similarA? cu maneaua, marginalizatA? de elite E�i stigmatizatA? de autoritA?E�i.

Stilurile muzicale exotice ajung cu greu la noi. DacA?-s mai kitchoase, vin pe filiera celor mai puE�in cizelaE�i. DacA?-s mai rafinate, sunt promovate de aE�a-zisa elitA?.

Funk Carioca, numit E�i Baile Funk sau Favela Funk, n-a prins pe o parte, nici pe alta.A�Eu am auzit o singurA? datA? o melodie A�ntr-unul din cluburile preferate ale hipsterilor, dar publicul n-a percutat. Mi-aduc aminte replica unor amici,A�ce naE�pa e asta.

Eu, A�n schimb, eram A�n al nouA?lea cer, postam deja un status pe Facebook, “Funk Carioca A�n BucureE�ti!!!“. N-am mai zis nimic, m-am chinuit doar sA? A�nE�eleg de ce respingeau cei de lA?ngA? mine chestia aia magnificA?.

Oi fi rA?mas eu singurul deschis noului? Nu prea cred, mai ales cA?A�genul nu e chiar aE�a nou, pA?nA? E�i eu A�l E�tiam de vreo 2 ani.

Plus cA? artiE�ti mega-mainstream, cum e M.I.A., l-au preluat E�i l-au A�mpachetat A�n englezA?.A�Aici e meritul luiA�Diplo, un tip care se duce prin toatA? lumea E�iA�ia pulsulA�muzicii, fie ea underground sau mainstream.

AZntre noi fie vorba, A�ncA? mai sunt hipsteri care n-au auzit de M.I.A… hA?hA?. LuaE�i de-aici:

Cu toate astea, cicA?A�”in 2004, dance clubs from Eastern Europe, mainly Romania and Bulgaria increased the popularity of funk due to the strong sexual appeal of the music and dance, also known as Bonde das Popozudas.”

Eu am remarcat asemA?narea lui cu manelele noastre. CA?nd mA? uit la petrecerile lor din cartiere vA?d doar piE�ipoance E�i cocalari care o ard hipstereE�te.

AZn lumea manelelor noastre ierarhiile sociale sunt bine definite, pe cA?nd A�n cazul funkului brazilian toatA? lumea e lipsitA? de inhibiE�ii. Acum, cA? tot am avut mega show cu Romeo Fantastick pe 1 martie, asocierea asta mi-e E�i mai evidentA?.

Funk Carioca a fost un soi de muzicA? a favelei, a celor care trA?iesc A�n sA?rA?cie A�n ghetourile braziliene, mai precis din Rio de Janeiro. Mesajele din piese erau universale, dar problemele sociale ale ascultA?torilor au marginalizat E�i muzica. Se mai putea cA?nta doar A�n zona de acoperire a traficanE�ilor de droguri. AZn timp, abordarea asta a funkului brazilian a luat denumirea de proibidA?o.

Funk Carioca se trage din stilul Miami Bass, A�n mare de la tobele samplate. Conform spuselorA�lui DJ Marlboro, un fel de DJ Vasile al lor, dupA? anul 1982, hituri americane precum “We Want Some Pussy” (stil Miami Bass), sau “Don’t Stop The Rock” (Freestyle) E�i-au pus amprenta decisiv asupra genului care era deja A�n formare din anii 70.

Prin 70 existau petrecerile de cartier ale negrilor (bailes black) unde se asculta stilul american Soul. Se mai E�ineau E�i petreceri de cartier dedicate muzicii Rock, dar ele s-au transformat treptat A�n petreceri cu muzicA? Disco. CA?nd erau pe val americanii de la Kool & The Gang, cele douA? tipuri de petreceri s-au unit, rezultA?nd “baile funk”, balurile cu muzicA? funk.

PA?nA? la mijlocul anilor 80, upper classu’ E�i, implicit, presa, nu luaserA? contact cu fenomenul funk, care era promovat doar A�n cartierele sA?race, prin petreceri cu niE�te boxe imense. Din moment ce petrecerile aveau loc doar acolo, au fost percepute ca fiind irelevante. La fel ca petrecerile cu manele de pe la noi de prin Ferentari, cA?nd oamenii ocupau strada E�i dA?deau drumul la muzicA? la maxim, fA?rA? sA? fie deranjaE�i de poliE�ie. O zonA? liberA?.

Abia dupA? ce anumiE�i antropologi au studiat E�i publicat despre fenomenul Funk Carioca (sunA? familiar iar cu traseul manelelor de pe la noi), stilul a devenit popular A�n toate categoriile sociale, la nivel naE�ional, iar dupA? anul 2000 chiar E�i internaE�ional.

AZn tot acest traseu al sA?u, Funk Carioca a avut o perioadA? mai neagrA?, cam ca orice stil care se ridicA? din suburbii. DeE�i a devenit oficial recunoscut prin lege ca aparE�inA?nd culturii naE�ionale braziliene, la loc de cinste lA?ngA? Samba E�i Bossa Nova, a ajuns A�ntr-un permanent conflict cu poliE�ia E�i armata, sub pretextul traficului cu droguri sau al tulburA?rii liniE�tii publice. S-au impus ore stricte pentru petreceri.

Pe de o parte, legea interzice discriminarea cA?nd vine vorba de manifestA?rile culturale ce E�in de Funk Carioca. Pe de alta, poliE�ia E�i armata asediazA? ghetourile, monitorizA?ndu-le fiecare miE�care.

Favelele au devenit militarizate odatA? cu pregA?tirile autoritA?E�ilor pentru Cupa MondialA? de anul A?sta E�i pentru Jocurile Olimpice din 2016. S-a construit inclusiv un zid care desparte zona turisticA? de celebrele mahalale. Mai vedem din cA?nd A�n cA?nd proteste pe la televizor din Rio de Janeiro, dar nici prin gA?nd nu ne trece cA? de fapt ar fi implicate E�i manelele brazilienilor.

MulE�i MC de Funk Carioca au fost luaE�i cu japca E�i bA?gaE�i prin A�nchisori. De asemenea autoritA?E�ile A�i acuzA? de cyber-crime pentru cA? folosesc Internetul pentru a-E�i promova funkul lor de tip proibidA?o, fA?cA?nd astfel marketing pentru afacerile lor ilegale.

Funk Carioca abordeazA? teme precum sA?rA?cia, demnitatea umanA?, mA?ndria rasialA? a oamenilor de culoare, sexul E�i barierele sale morale, violenE�a E�i nedreptatea socialA?.A�E chintesenE�a vieE�ii dure a oamenilor sA?raci E�i de culoare din Rio. Iar societatea foloseE�te A�n general termenul de Funk ca o pe etichetA? la A�ndemA?nA? pentru a-E�i arA?ta dispreE�ul pentru clasa de jos.

Brazilia s-a manelizat deja – sau, mai bine zis, s-a funkificat.

Versurile cA?ntecelor funk sunt criticate de elita culturalA? brazilianA?, A�n mare pentru conE�inutul lor violent E�i explicit sexual, de multe ori chiar misogin. Femeia e prezentA? A�n cA?ntece mai degrabA? ca un obiect sexual.

Cu toate astea, sunt multe femei soliste care folosesc A�n mod ironic obiectificarea exageratA?.

RomanE�area infracE�ionalitA?E�ii este un alt aspect negativ al genului. Dar, la fel ca E�i A�n cazul manelelor, acest gen nu aparE�ine doar unei clase sociale.

ArtiE�tii cei mai A�n vogA? au adoptat o dublA? abordare a cA?ntecelor – folosesc versuri mai puE�in dure pentru radio, dar nu renunE�A? la variantele explicite cA?nd cA?ntA? la petreceri din stradA? sau A�n hale.

Cei care iau apA?rarea genului spun cA? Funk Carioca este o expresie autenticA? a culturii comunitA?E�ii afro-braziliene E�i cA?, de fapt, versurile cu conotaE�ie sexualA? reflectA? libertatea sexualA? din societatea brazilianA?.

ExistA? deja o tradiE�ie ca influenE�e de oriunde din lume sA? fie acceptate, dar odatA? integrate A�n cultura brazilianA?, sA? se transforme. Mai sunt douA? fenomene la fel de puternice ca Funk Carioca: Samba, care a A�mprumutat de la ritmuri africane pA?nA? la valsuri E�i tangouri de a devenit ceea ce este azi, E�i Bossa Nova, care a combinat la fel de ingenios samba cu jazz.

E?i uite-aE�a ajungem iar la manelele noastre… UitaE�i-vA? la clipul A?sta:

Domnu X e un căutător de muzică, dezgroapă tot felul de genuri marginalizate și le pune prin cluburi dubioase. Trăiește la țară. FAQ: Cine l-a promovat pe Bahoi? Domnu X Cine a adus folcloru'-n Subcarpați? MisteriX

2 comments

  1. Tot respectul dar...   •  

    Fratello, cu tot respectul pentru cultura ta muzicala, dar din ce arati pe site despre funk carioca, e in acelasi stil precum hip hop-ul american, evident dansat si cantat altfel, dar mesajele sunt aceleasi. Nasterea celor doua stiluri, parerea mea, atat funk carioca cat si hip hopul negrilor din SUA, au pornit exact de la saracie, de la dorinta de a se exprima prin mesajele din versuri. Cu manelele e alta treaba. Astea provin de la o anumita etnie si au prins teren pe incultura romanilor mai ales de la tara, Asadar, funk carioca s-a nascut din dorinta de exprimare a saracilor prin muzica, iar manelele sunt basinile unei etnii care au prins la natia romana. Mi se pare chiar aiurea sa spui ca funk carioca sunt precum manelele de la noi. E cu totul altceva.

    • Domnu X   •  

      E firesc să ai genul ăsta de reacție când ai ceve probleme personale cu etnia aia stigmatizată de pe la noi. Dar dacă mă uit pe comentariul tău, nu e nimic în neregulă. Ești de acord că funk carioca și hip-hop au pornit de la sărăcia negrilor și de la dorința lor de a se exprima. Țin să subliniez că negrii lor sunt exact o etnie care a parcurs același drum ca al etniei de pe la noi, respectiv au fost marginalizați, împinși la marginea societății, acolo unde erau doar hoții, criminalii, violatorii și alte “scame ale societății”. Muzica negrilor a apărut deci ca o contracultură, în care își spuneau oful și aspirațiile, și au prins și la albi, astfel încât hip-hop-ul și funk-carioca au “manelizat” populația lor de altă etnie decât cea a negrilor. Țin să mai adaug că și în SUA, și în Brazilia muzica asta a etniilor sărace a fost la început considerată fix cum zici tu că sunt manelele la noi, adică “bășinile unei etnii”. Nici măcar nu se oboseau să ia în serios fenomenul până când nu au început cei din etnia majoritară să le fredoneze și să le aprecieze versurile. Deci ce spui tu e corect, doar că e valabil reciproc, ce ai zis de funk carioca si hip hop se poate spune și despre manele, ce ai spus despre manele se poate spune și despre funk carioca și hip-hop. Și nu inventez, e istorie. Mai sunt fenomene dinastea care au avut același drum, cum e la portughezi (fado), sau la greci (rembetiko), sau la argentinieni (tango). Tiparul e ăsta: scamele societății se consideră ființe umane și crează o muzică sinceră pe care ceilalți, oamenii frumoși o resping, dar o dată cu scurgerea timpului, oamenii frumoși își dau seama că au greșit și încep să aprecieze muzica aia inițial infectă, la început mai timid, ca mai apoi să devină identitate națională. Ăsta e adevărul peste tot.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *