DouA? zile A�n oraE�ul sirienilor fugiE�i de-acasA?

Un copil cu o roabA? scorojitA? se milogeE�te de o femeie A�mbroboditA? A�n negru care duce o cutie din carton pe cap. AZE�i suflecA? mA?necile lA?lA?i E�i A�mpinge vA?nos A�n vechitura de tablA? ca sA?-i arate cA?-i poate cA?ra greutA?E�ile. Femeia A�n rochie dreaptA? pA?nA?-n pA?mA?nt A�l uE�uieE�te prietenos E�i-E�i continuA? drumul printre tarabele E�i chioE�curile din scA?nduri E�i placaj cu haine vechi, sandale, bocanci cu blanA?, legume proaspete E�i bucA?E�i din maE�ini de spA?lat.

Cinci bA?rbaE�i legaE�i la cap cu basmale alb-negru E�i ochii mijiE�i vA?nd E�igA?ri pe marginea drumului, sub un soare puternic. NiE�te puE�ti se A�ngrA?mA?desc pe un calculator cu Counter Strike A�ntr-un internet cafA�.

Un fum gros, alburiu se strecoarA? pe lA?ngA? un dozator de A�ngheE�atA? proptit A�n soare E�i iese-n drum sA? se lipeascA? de hainele trecA?torilor. Miroase a carne pe grA?tar.

Credit foto Radu Hazarian

Din spatele unui gard de vreo doi metri terminat A�n sA?rmA? ghimpatA? luceE�te o placuE�A? metalicA? cu Avenue des Champs-Elysees. E strada principalA? din tabA?ra de refugiaE�i sirieni Za’atari din Iordania.

Za’atari A�nseamnA? o A�ntindere de nouA? kilometri pA?traE�i de corturi prA?fuite E�i caravane albe. E un oraE� vibrant E�i funcE�ional la 30 de kilometri de E�ara din care sirienii au E�ters-o cA?nd au A�nceput sA? le cadA? bombe-n casA?. Ei zic cA? se A�ntorc doar dacA? Bashar va pleca. Pe mA?surA? ce conflictul intern sirian se prelungeE�te nedefinit, oamenii A�E�i vA?d de-ale vieE�ii: vA?nd kebab, falafel E�i legume, cultivA? salatA?, sapA? piscini, fac nunE�i.

Champs-Elysees-ul din Za’atari se pierde prin nisip bA?tut A�n picioare, A�n deE�ertul iordanian. O priveliE�te de alb-prA?fuit de la caravane cu pereE�i spoiE�i E�i corturi gri se A�ntA?lneE�te pe nesimE�ite cu un cer albastru spA?lA?cit, fA?rA? nori. Corturile par cA? se duc pA?nA? hA?t, departe, E�terse de un soare tare.

IMG_770555m

E?iraguri de rufe colorate aproape ating praful agA?E�ate pe sfori legate A�ntre corturi vecine. O femeie umple o gA?leatA? cu apA? de la un butoi alb-transparent urcat pe patru picioare de fier. Un bA?rbat sapA? o groapA? pentru piscina familiei E�i alE�i doi bibilesc niE�te verdeE�uri crescute A�ntr-o baltA? de apA?, A�n praf.

Unul dintre ei A�mi A�ntinde douA? frunze. Au gust de rucola, puE�in amA?rui. Oamenii A?E�tia cresc salatA? A�n deE�ert pentru cA? erau obiE�nuiE�i sA? mA?nA?ne legume A�n fiecare zi cA?nd erau acasA?-n Siria, A�nainte ca rebelii sA? foloseascA? armele, iar Bashar avioanele.

Za’atari existA? pentru cA? ciocnirile dintre statul condus de Bashar al-Assad E�i grupA?rile de opoziE�ie din Siria au forE�at peste jumA?tate de milion de oameni sA? treaca graniE�a de sud, A�n Iordania. E cel mai nou oraE�-tabA?rA? din provincia Mafraq, la 70 de kilometri de capitala Amman, A�nfiinE�at special A�n vara lui 2012 de AZnaltul Comisariat pentru RefugiaE�i al NaE�iunilor Unite (UNHCR) E�i guvernul iordanian pentru refugiaE�ii din Siria. Acum sunt aproximativ 120 de mii de oameni acolo E�i e cel de-al patrulea oraE� ca numA?r de locuitori din regat E�i a doua cea mai mare tabA?rA? de refugiaE�i din lume.

Am ajuns A�n tabA?rA? cu autostopul. Am schimbat douA? maE�ini din capitala Amman pA?nA? A�n oraE�ul Irbid, din nord. De aici m-a luat Jawdat, un iordanian angajat la compania Nestle Waters Jordan, E�i m-a dus cincizeci de kilometri cu maE�ina de serviciu pA?nA? la intrarea A�n Za’atari. Era curios sA? vadA? tabA?ra pentru prima oarA?, deE�i face zilnic un traseu care A�l aduce destul de aproape. I-am povestit cA? sunt voluntarA? A�n Amman unde lucrez la un centru pentru copii cu autism E�i sindromul Down.

M-a lA?sat pe marginea drumului de acces A�n tabA?rA? vegheat de niE�te impunA?tori A�narmaE�i, A�n uniforme militare, cocoE�aE�i pe douA? camioane blindate E�i camuflate. Mi-a dat E�i un bidon cu apA?, poate o sA? am nevoie.

IMG_7416

Un huruit continuu de motoare ascunde vocile unor femei cu copii de mA?nA? strA?nse A�n jurul unui poliE�ist preocupat de hA?rtiile lor. TropA?iala oamenilor ridicA? praful care se amestecA? cu fumurile A�necA?cioase de la un autobuz pornit. E agitaE�ie, maE�ini oprite pe avarie, poliE�ie cu ochii A�n acte A�ndoite, taxiuri pe verde E�i o piaE�A? ambulantA?.

Copii E�i bA?rbaE�i stau pe vine sau pe jos, A�n colbul de pe marginea E�oselei principale care ajunge pA?nA? la graniE�a cu Siria, E�i vA?nd pachete din carton primite cadou de la Programul Alimentar Mondial al ONU. Le dau E�i la bucatA?: conserve, paste, orez, fasole, nA?ut.

Credit foto Valentin NemeE�

AZn faE�a unei pancarte cu Welcome to Za’atari Refugee CampA�A�n englezA? E�i arabA?, un poliE�ist A�n civil se uitA? pe hA?rtia de la Ministerul de Interne cu care am acces A�n tabA?rA? de la opt la cinci dupA?-amiaza. Nu prea vorbeE�te englezA? E�i dA? un telefon. CA?E�iva colegi A�n uniformA? se odihnesc A�n umbra unei barA?ci goale din ciment pictatA? cu palmieri verzi. Unul se scobeE�te A�n nas, altul A�E�i mA?ngA?ie centura E�i fumeazA?. PoliE�istul terminA? de vorbit, A�mpA?tureE�te foaia, zice cA?-i ok E�i aratA? A�nspre secE�ia de poliE�ie unde ar trebui sA? mA? A�nregistrez.

Majoritatea refugiaE�ilor din Za’atari sunt din Dara’a, oraE�ul-revoluE�ionar din sudul Siriei unde au fost scrise primele sloganuri anti-putere E�i au fost torturaE�i primii civili. Ei au arA?tat acasA? cA? nu le pasA? de autoritatea preE�edintelui, iar aici li se rupe de autoritatea poliE�iei sau a armatei iordaniene. Fac biE�niE�A? la poarta taberei cu pachetele de mA?ncare primite gratis de la ONU E�i A�E�i deschid afaceri pe strada principalA?. Sirienii A�i zic suqA�sau piaE�A?. VA?nd E�i cumpA?rA? cu dinari iordaniei E�i sirieni. PoliE�ia se face cA? nu vede. Unii vA?nd mA?ncarea primitA? pentru cA? nu le place, “conservele alea de carne nu sunt bune deloc”.

De asta, Matthew Byrne, Field Officer la UNHCR, A�mi spune cA? ONU va renunE�a la distribuE�ia pachetelor cu alimente. Fiecare familie va primi, o datA? la douA? sA?ptA?mA?ni, 6 dinari iordanieni pe membru pentru mA?ncare, adicA? aproximativ 30 de RON. Un dinar A�n Zaatari A�nseamnA? un pachet de E�igA?ri sau trei falafel.

Credit foto Radu Hazarian

Unii dintre refugiaE�i se A�ntorc A�n Siria sau emigreazA? spre acele oraE�e din Iordania unde pot gA?si locuri de muncA? (Mafraq sau Irbid), spune Rami Jaber de la Norwegian Refugee Council (NRC). AlE�ii ies din tabA?rA? prin bailing out. Cei norocoE�i care cunosc sau gA?sesc o familie din Iordania dispusA? sA? garanteze pentru ei A�n acte la poliE�ie pot intra A�n E�arA? legal. Iordanienii puteau sponsoriza cA?E�i refugiaE�i doreau dacA? erau dispuE�i sA?-E�i batA? capul cu birocraE�ia. Din august 2013 s-au bA?gat limite. Acum un cetA?E�ean iordanian poate sA? scoatA? din tabA?rA? doar o singurA? familie.

2small

AZn mijlocul corturilor, un bA?rbat A�ncruntat E�i ridat pA?zeE�te intrarea acoperitA? cu o carpetA? coloratA? dintre douA? caravane. Pe jos sunt aruncaE�i mulE�i papuci – E�lapi de cauciuc, sandale, pantofi negri A�nA?lbiE�i de praf E�i A�ndoiE�i la cA?lcA?i. MA? vede, se ridicA? E�i dA? carpeta la o parte.

Dintr-un coridor A�nghesuit ajung faE�A?-n faE�A? cu o femeie A�n alb A�nconjuratA? de fete E�i copii care danseazA? E�i chiuie. O mA?nA? cu unghii portocalii mA? trage A�n rA?nd cu hora. E nuntA? aici. Mireasa A�mi zA?mbeE�te E�i sunt aruncatA? A�n braE�ele femeii de lA?ngA? ea care A�i aE�eazA? matern un vA?l pe cap, pregA?tind-o pentru o pozA? cu fundal de carpetA? cu doi pA?uni.

Murad este iordaniancA?, are 35 de ani E�i se cA?sA?toreE�te cu un refugiat sirian, Naema al-Masri. AZncerc sA? aflu dacA? va A�ncerca sA?-l scoatA? din tabA?rA?. Femeia cu unghii portocalii repetA? stau aici, A�n Zaatari. De ce? Femeia cu unghii portocalii mA? ia de mA?nA?: De dragoste.

Ajung E�i la birourile ONG-urilor ca sA? vA?d cine se ocupA? de primirea sirienilor A�n tabA?rA?. AZl gA?sesc pe Ghait, un tA?nA?r rotunjor la faE�A? cu ochelari cu rame negre E�i geacA? reflectorizantA? portocalie angajat la Norwegian Refugee Council. Se pregA?teE�te sA? A�nsoE�eascA? un refugiat la A�nregistrare.

Khaled, din Homs, a intrat A�n Iordania la ora 3 dimineaE�a, pe 12 octombrie 2013, A�ntr-o sA?mbA?tA?, A�mpreunA? cu familia sa. Armata iordanianA? i-a reE�inut actele de idenitate siriene la graniE�A? (le poate recupera dacA? se A�ntoarce A�n Siria sau dacA? face o cerere la poliE�ia din Za’atari) E�i l-a transportat pA?nA? A�n tabA?rA?. Aici a primit un “welcome meal” (biscuiE�i, jumA?tate de litru de apA?, o conservA? de peE�te, fasole E�i un baton energizant) E�i a fost cazat A�ntr-un spaE�iu provizoriu (“Sleeping Area”) pentru cA? era tA?rziu E�i birourile ONU erau A�nchise. Familia lui (o soE�ie E�i doi copii) a primit un singur pat de fier acoperit cu douA? pA?turi aspre A�n zona de dormit, un spaE�iu cA?t douA? sA?li de sport de liceu cu 18 paturi fiecare.

Pe la 10 dimineaE�a Khaled se duce sA? se A�nregistreze A�n Camp Base, zona de primire E�i acomodare a refugiaE�ilor. De asta se ocupA? angajaE�ii de la NRC A�n veste portocalii, cum e Ghait.

Credit foto Radu Hazarian

Mai A�ntA?i merge la biroul de “Registrations” unde primeE�te noua identitate de tabA?rA? – un card de la ONU E�i cupoane pentru mA?ncarea gratuitA? de la World Food Programme. De la “Food Items” ia un “care package” pentru A�ntreaga familie, adicA?: un basic pack (paste, zahA?r, orez, sare, linte), un complementary food pack (halva, fasole, humus, carne E�i roE�ii la conservA?) E�i un sunflower oil pack cu 15 sticle de ulei la cA?te un litru. Mai primeE�te E�i un pachet de curmale din partea Arabiei Saudite. Toate astea sunt donaE�ii de bun venit. De acum A�nainte va primi un singur pachet o datA? pe sA?ptA?mA?nA? pe membru de familie pA?nA? se va trece la voucherele A�n bani.

Credit foto Radu Hazarian

DupA? check-in E�i mA?ncare, se urcA? A�ntr-un 4×4 cu destinaE�ia “Tents” de unde o sA? A�E�i ridice cortul.A�De pe bancheta din spate A�ncerc sA? A�i fac o pozA? cA?nd vorbeE�te cu Ghait. AZmi face semn cu degetul cA? nu vrea. AZi este teamA? cA? poate o vede Bashar E�i rudele rA?mase A�n Siria ar putea avea probleme din cauza lui, un dezertor A�n ochii puterii. AZi spun cA? fotografia o sA? aparA? A�n RomA?nia. DA? din cap aprobator, se rA?suceE�te A�n scaunul din faE�A? E�i priveE�te drumul spre locul de unde A�E�i va ridica viitoarea casA?, un cort de la ONU.

E?oferul care A�l duce pe Khaled sA? A�E�i ia cortul este Abu Mazen. E?i el e refugiat sirian E�i lucreazA? pentru NRC ca E�ofer.A�Drumul e aglomerat. E ziua A�n care se dau pachetele cu mA?ncare E�i oamenii se grA?besc spre case. MaE�ina se hurducA? E�i evitA?m niE�te femei care A�E�i carA? singure cutiile primite. Din spate se aude o buE�iturA?. Un grup de baieE�i aruncA? pachetele cu mA?ncare A�n spatele camionetei E�i se prind de ea. Abu Mazen A�ncetineE�te liniE�tit. DacA? nu A�i luam, ar fi aruncat cu pietre. Copiii se folosesc de orice mijloc ca sA? ducA? cA?t mai rapid pachetele acasA? la familie pentru cA? nu exista transport public A�n Za’atari.

Credit foto Radu Hazarian

Khaled primeE�te un singur cort de la ONU pentru cA? familia lui are mai puE�in de E�apte persoane. Un adolescent A�n familie A�nseamnA? un cort A�n plus. Femeile necA?sA?torite stau cA?te patru. Va trebui sA? A�E�i instaleze singur cortul. AngajaE�ii NRC A�i aratA? unde are loc, dupA? schema de planificare spaE�ialA? stabilitA? de UNHCR, dar fiecare refugiat e liber sA? A�l mute sau sA? A�l vA?ndA?.

ProaspA?t refugiat, Khaled are trei opE�iuni pentru a cA?E�tiga bani A�n tabA?rA? – A�E�i deschide o micA? afacere pe strada principalA? (o frizerie sau poate un stand de falafel), face naveta A�ntr-unul din satele din jur ca sA? lucreze A�n construcE�ii sau agriculturA?, sau se angajeazA? la organizaE�iile internaE�ionale care activeazA? A�n tabA?rA?. Cei mai mulE�i refugiaE�i preferA? sA? A�E�i deschidA? propriile afaceri. AutorizaE�iile E�i ierarhiile dispar A�n Za’atari. PoliE�ia nu elibereazA? permise de afaceri. Oricum refugiaE�ii nu au nevoie de ele.

AE�a A�E�i cA?E�tigA? banii Abdul al-Mansur care A�n Siria era poliE�ist, iar A�n Zaatari face falafel. Are 39 de ani E�i e burlac. A ridicat pe un schelet din lemn un magazin din bucA?E�i de placaj E�i prelate din corturile ONU. StriveE�te cu degetele mari patru rotocoale de nA?ut A�ntr-o lipie, adaugA? niE�te felii de roE�ii E�i cA?E�iva cartofi unsuroE�i. RA?suceE�te lipia E�i aranjeazA? tot conE�inutul dintr-o miE�care. La el falafelul se serveE�te cu un Bebsi din lada frigorificA?.

Oamenii din Za’atari, refugiaE�i sirieni E�i angajaE�i strA?ini, nu au bA?tut pasul pe loc E�i au A�mpins tabA?ra din adolescenE�A?-n maturitate A�n mai puE�in de doi ani. RA?zvrA?tirile din primele luni s-au stins pe mA?surA? ce administratorii internaE�ionali s-au organizat mai eficient E�i statele arabe bogate au A�nceput sA? pompeze donaE�ii.A�Acum oamenii aE�teaptA?.

IMG_7329

Nashaat Al-Smady e refugiat sirian E�i freelancer A�n Zaatari. CompleteazA? cereri A�n arabA? pentru refugiaE�ii care nu E�tiu sA? scrie, dar care vor sA? iasA? din tabA?rA? pentru cumpA?rA?turi, vizite personale sau muncA? cu ziua E�i trebuie sA? aplice pentru permis de ieE�ire temporarA? la biroul poliE�iei iordaniene.

Face asta datoritA? fratelui sA?u cu care a venit aici, dar care s-a reA�ntors A�n Siria dupA? ce una din fetele sale, Eman, a ars de vie singurA? A�n cort, la scurt timp dupA? ce s-au stabilit A�n Zaatari. Nashaat povesteE�te cA? Auda s-a A�mbolnA?vit de durere E�i l-a A�nsoE�it la poliE�ie ca sA? se A�nregistreze pentru permis de ieE�ire. Atunci Nashaat E�i-a gA?sit unul din joburile care l-a ajutat sA? A�ntreE�inA? familia pe care fratele sA?u a lA?sat-o A�n urmA?.

Un permis de ieE�ire se obE�ine uE�or, dar dureazA? deoarece “E�A?rile arabe sunt birocratice, procesul este dificil” spune Nashaat A�n timp ce E�ine A�n mA?nA? o mapA? transparentA? plinA? cu cereri-tip A�n arabA?. AZn spatele lui, o coadA? de vreo 30-40 de persoane se miE�cA? lent A�n faE�a registraturii poliE�iei iordaniene, jumA?tate la umbra clA?dirii din placaj, o parte risipiE�i A�n soare, de-a lungul gardului de sA?rmA? ce separA? sediul poliE�iei de alte birouri. Unii fumeazA? E�igA?ri Suvenir la un dinar.

5

Pentru cA? orice miE�care a refugiatului sirian A�n exteriorul taberei trebuie filtratA? de poliE�ie, Nashaat cA?E�tigA? E�i cA?te doi dinari pe zi. “Ei vor sA? iasA? din tabA?rA? E�i eu A�i ajut”.

Pe lA?ngA? jobul de freelancer pe lA?ngA? poliE�ie, mai lucreazA? 20 de zile pe lunA? ca A�nvA?E�A?tor la Qatar School pentru 90 de dinari. E?i A�n Siria se ocupa cu predatul, dupA? E�ase ani A�n Beirut ca magazioner. Cea mai parte a venitului sA?u vine dintr-o donaE�ie lunarA? de 120 de dinari de la Mercy Corps, o agenE�ie internaE�ionalA? de asistenE�A?. ToE�i banii A?E�tia pot ajunge la 250 de dinari (aproximativ 1200 RON) A�n lunile bune E�i aproape acoperA? cheltuielile unei familii de E�apte persoane. Nashaat zice ca nu sunt suficienE�i, dar e bine E�i aE�a.

Are 35 de ani, aproape un metru E�i E�aizeci E�i o cA?maE�A? lila neE�ifonatA?, deschisA? la primii doi nasturi. Pufuri mici E�i albe A�i pA?teazA? barba crescutA? de cA?teva zile pA?nA? la jumA?tatea gA?tului. NiE�te riduri subE�iri sA?pate A�n pielea din jurul ochilor se A�ntind A�n sus spre sprA?ncenele groase E�i tocite atunci cA?nd zA?mbeE�te. E proaspA?t tuns la o frizerie din Zaatari. Nu A�i place soarele. “Pielea noastrA? devine neagrA? E�i tare aici din cauza soarelui puternic. AZn Dara’a nu era aE�a.”

AZmi aratA? unde locuieE�te E�i mA? invitA? acasA? la ceai, A�n Saudi Camp, la cortul cu numA?rul 739, sA? A�i cunosc familia cu care a parcurs 100 de kilometri din satul lui pA?nA? A�n Iordania: mama, Warda a�� soE�ia fratelui a�� E�i patru nepoE�i. Au ajuns A�n Zaatari pe 7 martie 2013 dupA? ce Armata SirianA? le-a bombardat satul natal Smaad din provincia Dara’a.

IMG_7657

Casa familiei Al-Smady din Zaatari e o A�ncA?pere din placaj de care e legat un cort UNHCR. Ei A�i zic caravanA?. E donaE�ie din partea Arabiei Saudite. Nashaat locuieE�te A�n zona cea mai veche din Zaatari. Aici au aparut treptat locuinE�e dreptunghiulare din placaj alb, cu uE�A? E�i douA? ferestre, donate de monarhiile bogate din Golf. DatoritA? sponsorilor, unii chiar din Siria, refugiaE�ii din Zaatari au bucA?tA?rii comune, WC-uri E�i moschei. Uneori facilitA?E�ile se furA? E�i se vA?nd. Din bucA?tA?ria de lA?ngA? casa lui Nashaat lipsesc robinetele.

Caravana lui Nashaat e ridicatA? pe niE�te butuci de ciment, ascunsA? dupA? o frA?nghie cu haine colorate de copii puse la uscat. Sub ea sunt A�ndesate ligheane, bidoane de apA?, perii, saci de rafie. AZmi las ghetele prA?fuite lA?ngA? trei perechi de E�lapi mici din cauciuc. AZnA?untru nu e praf, A�ntre patru pereE�i din placaj maro pe care sunt desenate liane A�ntortocheate cu frunze ascuE�ite E�i verzi. Pe lungimea caravanei sunt aliniate trei saltele de o persoanA? de vreo doi metri, roE�ii E�i subE�iri. Nashaat zice cA? astea sunt paturi bune. AZn rest, camera e goalA?. Suntem doar noi E�i pare spaE�ios. Se aE�eazA? aproape de intrare pe covorul cu romburi A�n roE�u E�i alb E�i A�E�i aprinde o E�igarA? din care trage A�ncruntat E�i lasA? fumul sA? se piardA? A�n soarele oprit A�n uE�A?.

IMG_7277

Din tavan atA?rnA? un bec economic. Nashaat E�i-a pus curent cu ajutorul vecinilor. A sA?pat A�n pA?mA?nt, a scos firele E�i a conectat caravana. Zice cA? A�n Zaatari poE�i sA? gA?seE�ti electricieni, ingineri, doctori, profesori, asistente medicale, aproape toate meseriile. ToatA? lumea se ajutA? reciproc fA?rA? sA? cearA? bani.

AZn Zaatari e mai bine decA?t A�n Siria. AcasA?, Bashar ne-a tA?iat curentul E�i apa. DacA? ar putea, ne-ar tA?ia E�i aerul din sate. TabA?ra este A�n siguranE�A? pentru cA? suntem departe de Bashar.”

Pe peretele din faE�A? e o A�nsemnare roE�ie A�n arabA?, un a�?Je T’amea�? E�i un Coran cu coperE�i aurite A�n fereastrA?. Un copil bagA? capul pe uE�A? E�i se sperie. E bA?iatul lui Auda E�i A�i e fricA? de mine, crede cA? am venit sa A�i fac injecE�ie. Zilele trecute s-a ars la mA?nA? cu ceai E�i a fost tratat de o algeriancA? asistentA? la French Hospital.

Nashaat zice cA? e mai bine pentru copii A�n Zaatari decA?t A�n Siria pentru cA? aici gA?sesc mancare E�i E�coli. “Copiii noE�tri sufereau din cauza condiE�iilor rele din Siria: fA?rA? E�coli, fA?rA? spitale, fA?rA? mA?ncare uneori, fA?rA? apA?, fA?rA? electricitate. Am pierdut totul A�n Siria.”

13IMG_7617m

Mama lui Nashaat intrA? cu o tavA? cu shoturi de cafea E�i ceai fierbinte E�i dulce. E A�mbroboditA? A�n culori A�nchise, iar ochii mici de-abia i se vA?d de sub linia baticului stropit cu punctuleE�e galbene. Se aE�eazA? lA?ngA? Nashaat E�i A�E�i aranjeazA? fustonul, dezvelindu-E�i tA?lpile goale E�i mA?inile raE�chetate de bA?trA?neE�e pe care are mici tatuaje A�n forme neclare. Pe mA?na dreaptA? parcA? e un vultur care se A�nalE�A? dintr-o colivie distrusA?. Sau o floare care rA?sare din buruieni. De fapt sunt formele care ies cA?nd se A�nE�eapA? cu acul de cusut ca sA?-E�i calmeze durerile de oase pentru ca nu vrea sa ia medicamente.

Apare E�i Warda, soE�ia fratelui, A�mbrA?catA? A�ntr-o rochie neagrA?, lungA?, de pe care curge un E�irag de flori roz pA?nA?-n pA?mA?nt. Va naE�te A�n curA?nd. ToatA? familia E�tie cA? va fi o fetiE�A?. SirianA?. AZnregistratA? la ONU. ToE�i copiii nA?scuE�i A�n Zaatari primesc naE�ionalitate sirianA? pentru a se putea A�ntoarce acasA? cA?nd conflictul se va termina. TotuE�i, regimul politic condus de Assad nu A�i recunoaE�te oficial pe cei din tabarA?, A�i considerA? criminali. Ei nu se pot A�ntoarce decA?t la o E�arA? fA?rA? Bashar.

Caravanele primite de la sponsorii bogaE�i ridicA? standardele de cazare A�n tabA?rA?, dar nu fac faE�A? frigului din lunile de iarnA? pentru cA? nu au A�ncA?lzire. “Sunt zile grele iarna. PlouA? mult. Aici, mulE�i copii mor de frig. Corturile nu ne protejeazA? de frig. Dar au promis cA? ne vor da gaz E�i pA?turi iarna asta”, spune Nashaat.

Sirienii vor un preE�edinte nou. “Bashar trebuie sA? plece E�i noi trebuie sA? votA?m un om bun pentru Siria. Bashar e la fel ca CeauE�escu, ca Hitler, ca toE�i criminalii din lume. E rA?u pentru Siria. Nu vom accepta pe nimeni din tabA?ra sa. Regimul lui e corupE�ie.”

MulE�i refugiaE�i se A�ntorc A�n Siria E�i pun mA?na pe arme dupA? ce primesc veE�ti despre mame, taE�i E�i rude omorA?te de forE�ele regimului. Oamenii spun cA? Armata SirianA? LiberA? recruteazA? A�n Zaatari E�i se bazeazA? pe furia oamenilor care aud poveE�ti despre bombardamente zilnice A�n satele din care au scA?pat. Dar lui Nashaat nu A�i place lupta. “CA?nd am strigat E�i eu pentru libertate, forE�ele regimului m-au arestat E�i m-au bA?tut cinci ore. ViaE�a A�n Zaatari e mai bunA? decA?t A�n Siria.”

Elena are 26 de ani și lucrează într-un ONG. A stat două luni în Amman unde a construit și dărâmat castele din lego cinci ore pe zi cu Hamza, un baiat de trei ani cu autism. A mai ajuns prin Istanbul, la protestele din Gezi, și prin Tel-Aviv și Ierusalim. Se gândește des că ar vrea să trăiască o vreme prin Palestina și învață araba.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *