Despre credibilitate. DouA? chestii pe care le avem de A�nvA?A?at din cazul Turcescu

Fi-E�i-ar curiozitA?E�ile, Mako. Ce vrei sA? zic de Turcescu? DacA? n-am scris pA?nA? acum la mine sau A�n Dilema, e clar, nu cred cA? am ce spune A�n secunda asta, explicaE�iile pe care le postA?m azi, la ora 14.00, pot fi contrazise de ce se-ntA?mplA? disearA?-n prime-time sau mA?ine la ora X. Dar dincolo de constatarea asta E�mechereascA?, chiar habar n-am de ce-a fA?cut Turcescu ce-a fA?cut E�i, sincer, mA? A�ndoiesc c-o sA? E�tim bine vreodatA?. Singurul lucru pe care pot sA?-l spun e cA? toatA? aiureala asta mA? mirA? mai puE�in decA?t pe alE�ii. AscultA? aici niE�te explicaE�ii mai mult pentru tine decA?t pentru public, fiindcA? publicului n-o sA?-i pese de toate astea.

UNU. Eu mA? bucur cA? Turcescu a fA?cut ce-a fA?cut. Am tot spus-o, GA?dea n-a fost niciodatA? jurnalist, Turcescu a cochetat cu meseria asta. E – sau era – bun la aparenE�e, E�tie – sau E�tia – sA? mimeze. Spunea des jurnalist E�i jurnalism, o ardea prin comiE�ii E�i comitete profesionale, bineA�nE�eles, fA?rA? alte consecinE�e decA?t faptul cA? A�E�i A�ntregea imaginea multilateral-dezvoltatA? de lider de opinie, producA?tor de emisiuni TV (apropo, E�tii c-a produs-o pe Carmen BrumA? a lui Badea pe bani buni la Realitatea?), director de gazetA?, roacA?r, editorialist, colonel E�i ce mai vrei tu.

VA?d prin diferite locuri tot felul de reacE�ii dezamA?gite, de genul: a�?Distruge credibilitatea tuturor jurnaliE�tilor prin ce-a fA?cut, nu numai pe a lui.a�? PA?i, A�n cazul A�n care credibilitatea jurnaliE�tilor stA? A�n ce face E�i ce drege Turcescu, suntem doomed, nu era nevoie de toatA? cascadoria cu livretul ca sA? E�tim asta. BA?i, Mako, oamenii care se vA?d A�n media sunt de douA? feluri, rudimentarii gen GA?dea E�i aparenE�iE�tii gen Turcescu. Mogulii folosesc rudimentari ca GA?dea A�n propriile prA?vA?lii, iar prA?vA?liile sunt identificabile A�n chip de rA?u public, unite-n cuget E�i-n simE�iri E�i tot restul. TabA?ra cealaltA? e bunA? la colecE�ionat bA?ieE�i deE�tepE�i, cu E�taif, cu aparenE�e, de prin diferite prA?vA?lii ale altora. AZn culturA?, unii umblA? cu papionul lui Patapievici, alE�ii cu caloriferul lui Marga. Mai E�ine cineva minte ce balamuc anti-moguli fA?cea Traian Ungureanu la Cotidianul lui VA�ntu A�n 2006? Azi, Ungureanu e politician E�i VA�ntu, la puE�cA?rie. Deci, repet, lucrul A?la pentru care A�E�i frA?ng mA?inile fetele de la FSJC, credibilitatea jurnalistului ca generalizare a credibilitA?E�ii lui Turcescu, nu existA?. Brambureala cu livretul e un duE� rece necesar. MA? mir cA? mai existA? atA?E�ia oameni care sA?-E�i imagineze cA? A?la-i jurnalismul E�i A?la-i jurnalistul. Ceea ce mA? duce la a doua constatare.

DOI. Credem A�n credibilitate? Nu – E�i curios, avem dreptate sA? nu credem. De duminicA?, de cA?nd statele de platA? E�i livretul au apA?rut pe blog, A�n presa instituE�ionalA? E�i neinstituE�ionalA? apar tone de scenarii, speculaE�ii, aiureli – de la prostiile despre CNP-ul de BucureE�ti, care A�ncepe cu 40 dupA? data naE�terii, pA?nA? la analizele psihologice ale lui Florin Tudose, cel care acum 10 ani punea cA?rA?mizi la propria clinicA? diagnosticA?nd, prin ziare, tendinE�e de paranoia A�n orice gest E�i grimasA? a lui NA?stase. E?i totuE�i, toate aiurelile astea se citesc, plac oamenilor; chiar tu, Mako, m-ai A�ntrebat ce cred, ce-ar fi de A�nvA?E�at din povestea cu Turcescu. Fiecare oportunist al tastaturii, care E�ine sA?-E�i dea cu pA?rerea despre ce-a fA?cut, E�i motivele pentru care a fA?cut, Turcescu ascultA? E�i de un impuls jurnalistic profund. Jurnalismul e ceea ce va fi mai puE�in interesant mA?ine decA?t este azi, spunea AndrA� Gide. Cu alte cuvinte, chestiile hot, fierbinE�i, foloseE�te tu ce epitet-cliE�eu vrei aici, care intereseazA?. AE�i vA?zut asta pe pielea voastrA?, la Casa Jurnalistului, dupA? ce aE�i scormonit dupA? diamante sau Rodion E�i aE�i fost dezamA?giE�i de impactul unor trebi foarte muncite.A�V-aE�i A�mpiedicat de consacrare E�i aE�i A�nceput sA? faceE�i bani din donaE�ii A�n momentul A�n care aE�i A�nceput sA? relataE�i de la protestele fierbinE�i, de stringentA? actualitate, lucruri pe care Facebook-ul E�i toE�i ceilalE�i le-au supt ca buretele. Restul e, cum ar veni, feature, bonus, ceea ce propunem noi oamenilor – E�i insistA?nd cu chestia asta poE�i sA? faci cel mult un blog de niE�A? cum e Comanescu.ro sau o publicaE�ie superelitistA? din America. Nu poE�i sA? scrii A�n contra timpului, ci cel mult A�n contratimp.

Acuma, pentru liniE�tea ta, Mako, mai aflA? o chestie de pe urma cA?reia am tras destule ponoase, dar care m-a fA?cut sA? evit alte ponoase, E�i mai mari. Nu se referA? neapA?rat la Turcescu, ci e un precept general. Din anii a��90, m-a enervat paranoia jurnalistului de investigaE�ii, felul cum el construieE�te teorii, scenarii, scheme conspiraE�ioniste care ajung sA? n-aibA? nicio legA?turA? cu realitatea. CA?nd am avut ceva mai complicat pe mA?nA?, am preferat sA? fiu prost, sA? judec E�i sA? construiesc numai pe date certe – o fi Descartes de vinA?, cA? l-am citit cA?ndva. Bine cA? nu mai existA? redacE�ii, fiindcA? A�n redacE�ii, colegii te privesc condescendent cA?nd nu vii cu chestii tenebroase A�n E�edinE�A?, cA?nd te uiE�i cu dispreE� la SMS-urile-E�aradA? de la surse E�i altele. Te duci cu capul dacA? A�ngurgitezi prea multe de-astea. E?i iei E�i publicul dupA? tine.

FiindcA?, Mako, ce legA?turA? are cazul Turcescu cu stomacul alegA?torului, cu gradul lui de desA?vA?rE�ire spiritualA?, cu interesul public E�i cu alte lucruri despre care ne A�ncA?pA?E�A?nA?m sA? credem cA? conteazA?? PoE�i da o mie de rA?spunsuri speculative la A�ntrebarea asta, E�i niciunul civilizat. Turcescu e un tip din presA?, E�i nu din cel mai onest gen de presA?. Cu alte cuvinte, A�n toatA? chestia asta vorbim despre noi A�nE�ine E�i tragem publicul dupA? noi A�n propriile noastre aiureli, paranoi E�i aE�a mai departe. E o deturnare de atenE�ie E�mechereascA?, dar E�i inevitabilA?, fiindcA? nu mai avem cum sA? ne imaginA?m lumea din jur fA?rA? media. Baudrillard vorbea despre hiperrealitate E�i simulacre cA?nd caracteriza toatA? povestea asta. La Casa Poporului, la conferinE�a de media la care am fost ieri, am A�nvA?E�at A�n mod surprinzA?tor un cuvA?nt nou: artefactualitA?E�i. George ChiriE�A? de la ARCA a zis cA? E�tirile de la TV ar trebui sA? se numeascA?, dupA? Derrida, nu actualitA?E�i, ci artefactualitA?E�i. LA?ngA? mine, A�n panel, era o doamnA? de la TVR. I-am dat un cot: a�?DoamnA?, uitaE�i ce zice A?sta, cA? faceE�i artefactualitA?E�i.a�? Doamna a zA?mbit: a�?Ei, E�i ce? A�mi place, cA? vine de la artA?.a�?

Nu vine de la artA?, vine de la artefact. Care e replicat, domestic, convenabil. Artefactul n-are niciun rost sA?-l construieE�ti, pentru mulE�umirea ta. Cel mult A�l bagi A�n producE�ie de masA?, ca sA? faci bani. DacA? vrei sA? fii deE�tept cu artefactele, examineazA?-le de la distanE�A?, fereE�te-te sA? le atingi, sA?-E�i pui semnA?tura pe ele. Publicul le iubeE�te, dar nu trebuie sA?-E�i pierzi autorespectul ca sA? faci pe cineva sA? te iubeascA?.

Iulian Comănescu e consultant și vânzător de conținut, totodată proprietar și director al celebrului brand comanescu.ro.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *