Manele E�i House – enclavizare E�i suprapuneri

AZntA?mplarea a fA?cut ca, pentru o perioadA?, manelele AYi muzica denumitA? generic “house” sA? ajungA? sA? fie hulite la pachet. DouA? culturi de petrecere, manelele venind pe filiera nunE�ilor, botezurilor E�i aniversA?rilor familiste deci pe filierA? lA?utA?reascA? tradiE�ionalA?, iar “house-ul” eclozA?nd timid la sfA?rE�itul anilor nouA?zeci A�n rA?ndul tinerilor urbani devoratori de modele vestice (cum zicea Liviu de la MCM la prima ediE�ie Mission: “parfumul occidental de care aveam atA?tA? nevoie“).

La sfA?rE�itul anilor nouA?zeci, un segment al societaE�ii a simE�it nevoia sA? ia o poziE�ie, “house”-ul fiind descoperit E�i asociat repede cu o anumitA? culturA? urbanA? de noapte (de club) ce implicA? AYi droguri, iar manelele fiind bineA�nA?eles asociate cu etnia romA? plus dimensiunea turceascA? din romA?ni – pe scurt, cu tot ce trage A�n spate societatea romA?neascA? civilizat-orientatA?. Ambele direcE�ii duceau la pierzanie, la o aparentA? imbecilizare, erau acuzate prA?jeala pe house si cocA?lA?reala manelisticA?, “pastilaE�ii” E�i “E�iganii”.

“PastilaE�ii” E�i “E�iganii”, doi inamici abstracE�i

Doi inamici abstracE�i care ameninE�au viitorul E�A?rii E�i care au mers o vreme A�n tandem A�n imaginarul public. AZn fapt, la sfA?rE�itul anilor nouA?zeci se reliefa firav o clasA? de mijloc. PA?nA? sA? se trezeascA? gardienii, anubiE�ii adevA?rului artistic naE�ional, erau dese A�ntrepA?trunderile cu toate zonele pop. AZnainte de marea schismA? intelectuali-manele din anii 2000 lucrurile erau ceva mai relaxate E�i erau multi adolescenE�i care frecventau ambele lumi E�i ascultau intercalat A�n Cielo E�i manele E�i house (sau orice mutaE�ie a lui). Chiar E�i azi prin “cartiere” lucrurile stau mult mai eterogen, A�n Berceni la Club 178, se trecea de la manele la r’n’b la hip-hop E�i A�napoi cu mare lejeritate. Citește tot articolul …

O portocalA?

Nu-mi pot aminti sub nicio formA? numele, parcA? am creierii praE�tie. E?i chiar A�i aveam, veneam de la muncA?, eram obositA? E�i ratb-ul A?la nu mai apA?rea. Alexandra (o sA?-i spun aE�a, chiar i se potriveE�te numele) stA?tea la cA?E�iva metri de mine, lipitA? de o clA?dire de-a primA?riei, Registrul nu-E�tiu-cui. CA?nd am trecut pe lA?ngA? ea E�i am vA?zut-o cu chitara A�n braE�e, am scos instinctiv portofelul. Eram cu urechea A�ntr-un telefon, am zis a�zStai oleacA?!a�? E�i am A�nchis. VA?j, vA?j, scot banii E�i A�i pun A�n husa de la picioarele ei. Citește tot articolul …

Muzica popularA? electronicA? din Coreea de Nord

AZn Coreea de Nord muzica electronicA? are o cu totul altA? conotaE�ie decA?t cea cu care ne-am obiE�nuit A�n general prin partea astalaltA? a lumii.

E un amestec molipsitor de ritmuri electronice contemporane, cu linii melodice A�n mare parte occidentale E�i din ultimile decade ale secolului din care tocmai am ieE�it, dar cu o abordare excepE�ionalA? a folclorului autohton, A�ncA?t la prima audiE�ie nici nu E�tii dacA? sA? strA?mbi din nas sau sA? fii A�n culmea fericirii. Nu e nici muzicA? kitschoasA?, nici muzicA? folcloricA?, nici muzicA? electronicA?. E muzicA? popularA? electronicA?.

DeE�i face parte din muzica de tip propagandistic, fiind sub directa A�ndrumare a conducerii statului, se observA? cA? rolul nu este A�ntotdeauna unul de propagandA?, temele abordate fiind de multe ori universale, A�n general despre dragoste, de asemenea sunt multe exemple doar cu muzicA? instrumentalA?, mizA?ndu-se mai mult pe rolul inducerii forE�ate a binedispoziE�iei. E?i ce binedispoziE�ie! OdatA? ce asculE�i muzica asta, simE�i cum A�E�i doreE�ti sA? iei primul zbor cu avionul E�i sA? ajungi la noii tA?i camarazi. O poE�i face prin cea mai prietenoasA? agenE�ie de turism, care te aE�teaptA? direct de pe Facebook. Sau te poE�i mulE�umi cumpA?rA?nd de pe net un album special, cu cele mai de seamA? compoziE�ii, produs de casa de discuri Sublime Frequencies. AZl gA?seE�ti E�i la mA?na a doua pe AmazonA�sau pe Discogs. Continue reading…

Funk Carioca: sex, droguri E�i manele A�n favele braziliene

Funk Carioca e o subculturA? apA?rutA? A�n ghetourile din Rio de Janeiro A�n anii 80, similarA? cu maneaua, marginalizatA? de elite E�i stigmatizatA? de autoritA?E�i.

Stilurile muzicale exotice ajung cu greu la noi. DacA?-s mai kitchoase, vin pe filiera celor mai puE�in cizelaE�i. DacA?-s mai rafinate, sunt promovate de aE�a-zisa elitA?.

Funk Carioca, numit E�i Baile Funk sau Favela Funk, n-a prins pe o parte, nici pe alta.A�Eu am auzit o singurA? datA? o melodie A�ntr-unul din cluburile preferate ale hipsterilor, dar publicul n-a percutat. Mi-aduc aminte replica unor amici,A�ce naE�pa e asta.

Eu, A�n schimb, eram A�n al nouA?lea cer, postam deja un status pe Facebook, “Funk Carioca A�n BucureE�ti!!!“. N-am mai zis nimic, m-am chinuit doar sA? A�nE�eleg de ce respingeau cei de lA?ngA? mine chestia aia magnificA?.

Continue reading…