Pontul

Era trecut bine de miezul nopE�ii. El mA? pedepsea pentru nA?zbA?tii imaginare, A�nfigA?ndu-mi mA?na A�n pA?r A�n timp ce orgasmul aproape cA? trecea linia de finiE�. Dintr-o datA?, sar din pat ca arsA? E�i el nu A�nE�elege nimic.

– Auzi, fA?, te-am vA?zut pA? ultima paginA?, eE�ti bunA?, ia zi, cA?t e tariful?

– AZmi pare rA?u sA? vA? dezamA?gesc, dar aE�i sunat la telefonul de pont.

– Ce pont, nu mai face figuri, vin eu unde stai, am bani dA?stui. Ai client, vorbim mai A�ncolo?

– VA? rog sA? A�nE�elegeE�i cA? aE�i sunat A�n altA? parte.

– FA?, futu-E�i morE�ii mA?-tii, ai harfe, bine, dau eu de tine!

El se uita la mine cu ochii goi. Normal cA? auzise toatA? conversaE�ia, la cA?t de tare urlase melteanul A?la. I-am explicat cA? am sA?rit din pat ca disperata dintr-un gen de reflex dobA?ndit E�i cA? telefonul A?la chiar e important. Nu E�tiu ce a A�nE�eles E�i dacA? m-a judecat, dar nici nu a mai contat.

La niciun sfert de orA?, telefonul a sunat din nou. De data asta nu mai era vreun excitat singuratic, ci un deprimat care vA?zuse nu E�tiu ce fotbaliE�ti de la Dinamo beE�i A�n club. Am trimis paparazzii pA?nA? acolo E�i am revenit la vene pulsA?nd erectil E�i pornoE�aguri. Dar pontul A?la nenorocit cred cA? voia un threesome, de nu ne lA?sa sA? terminA?m. Am adormit nervoE�i E�i ne-am trezit la fel, tot din cauza telefonului. Citește tot articolul …

Despre credibilitate. DouA? chestii pe care le avem de A�nvA?A?at din cazul Turcescu

Fi-E�i-ar curiozitA?E�ile, Mako. Ce vrei sA? zic de Turcescu? DacA? n-am scris pA?nA? acum la mine sau A�n Dilema, e clar, nu cred cA? am ce spune A�n secunda asta, explicaE�iile pe care le postA?m azi, la ora 14.00, pot fi contrazise de ce se-ntA?mplA? disearA?-n prime-time sau mA?ine la ora X. Dar dincolo de constatarea asta E�mechereascA?, chiar habar n-am de ce-a fA?cut Turcescu ce-a fA?cut E�i, sincer, mA? A�ndoiesc c-o sA? E�tim bine vreodatA?. Singurul lucru pe care pot sA?-l spun e cA? toatA? aiureala asta mA? mirA? mai puE�in decA?t pe alE�ii. AscultA? aici niE�te explicaE�ii mai mult pentru tine decA?t pentru public, fiindcA? publicului n-o sA?-i pese de toate astea. Citește tot articolul …

Terapie A�n taxi

Sunt o studentA? cu un buget a�?modest spre deloca�?, specific celor veniE�i din provincie pentru visul bucureE�tean. De-a lungul celor cinci ani de locuit aici, mi-am permis cu greu o chirie, de fiecare datA? A�mpA?rE�ind-o cu oameni disponibili sA? fragmenteze, la fel ca mine, spaE�iul E�i facturile. Am preferat strA?inii, cA?ci garantau sA? respecte pe celA?lalt, cu stricteE�ea specificA? omului nefamiliarizat cu ciudA?E�eniile colocatarului. Astfel puteam sA? trecem cu vederea tulburA?rile obsesiv-compulsive sau cine E�tie ce comportament sA?lbA?tic pe care unii l-ar fi considerat de netolerat.

Uite aE�a am ajuns sA? locuiesc A�n apartamentul care deschide discuE�ia acestui text. E nevoie de o oarecare introducere pentru ca povestea sA? nu fie socotitA? – doamne fereE�te – A�ntA?mplA?toare. Citește tot articolul …

BurlA?cia A�ntre popoare

Suntem de o orA? A�n Moldova. Nu mi-aE� fi dat seama cA? am trecut A�n altA? E�arA? dacA? nu s-ar lA?fA?i pe fesele dealurilor zeci de vii E�i livezi. E?oseaua trece grA?bitA? prin RezervaE�ia NaturalA? Codrii. Mai puE�in grA?bitA?, o cA?ruE�A? pe acostament. AZi fac entuziasmat cu mA?na copilului din fA?n – prima interacE�iune cu un moldovean la el acasA?! AZmi rA?spunde cu ambele mA?ini: muie! AZmi aranjez calm ochelarii de soare E�i aleg sA?-mi alimentez iluzia mai departe cu radio local.

Se E�ine weekend de burlA?cie pentru un frate, aE�a cA? ne-am gA?ndit sA? petrecem tot A�ntre fraE�i, printre moldoveni. ChiE�inA?ul e aproape de graniE�A? E�i cicA? ar fi ieftin, iar noi suntem doxA? de geopoliticA? E�i cliE�ee despre basarabeni.


Citește tot articolul …

GeneraE�ia mea, generaE�ia ta

GeneraE�ia mea. Din viaE�a generaE�iei mele lipseE�te un deceniu, anii a��90, cei A�n care l-am A�njurat pe Iliescu E�i am bA?ut bere, ornA?ndu-ne CV-ul cu diferite realizA?ri iluzorii, ca aceea de ziarist prost plA?tit, independent, stimat doar de prieteni. GeneraE�ia mea a E�inut pe dupA? umeri, ca un frate mai mare, GeneraE�ia PRO, pe care a inventat-o la PRO TV, pentru ca dupA? aceea sA? se scA?rbeascA? sau, dimpotrivA?, sA? o apuce nostalgia, cA? altceva mai de soi nu s-a inventat A�n anii a��90.

GeneraE�ia ta. GeneraE�ia ta, Ursulean, Mako, Ciorniciuc, VdovA�i, bA?jbA?ie la un A�nceput de subteranA? cA?tre deceniul ei lipsA?, fiindcA? lumea s-a mai rA?sturnat odatA?, prin 2009, nu chiar cum s-a rA?sturnat A�n 1989, dar pe-aproape E�i A�n orice caz cel mai tare dupA? CeauE�escu. CA?nd mi-ai zis sA? scriu la tine, Mako, E�i m-ai A�ntrebat despre ce, ai zis: a�?Poate faci ceva despre generaE�ia noastrA? confuzA?, nush.a�? Am rA?spuns cA? nu sunteE�i confuzi, sunteE�i cam blegi. Dar, de fapt, da, sunteE�i confuzi – E�i sunteE�i blegi fiindcA? sunteE�i confuzi.

Eu la ziarul Dreptatea (1992)

Eu la ziarul Dreptatea (1992)

Citește tot articolul …

2 ani, o lunA? E�i niE�te zile

Nu E�tiu sA? fac poze. AdicA? nu poze, nu E�tiu sA? fac fotografii. Poze cred cA? mA? descurc. DacA? cineva A�mi spune: a�zfA?-ne E�i nouA? o pozA? !a�?, pot sA? le fac. Ce pula mea mare lucru?, mA? gA?ndesc, mA? uit la ei prin camerA?, sA? le intre capetele, sA? le intre ochii, sA? le intre feE�ele cum exprimA? ce li se pare E�i gata. Aia-i poza, nu e nimic greu.

Fotografie, A�n schimb, mi se pare complicat. Cu studiu E�i cu sentiment E�i cu talent E�i cu tot ce mai e nevoie pentru o artuE�A?. TreabA? de oameni mari iar eu, cred, sunt cuficient de bA?iat mare A�ncA?t sA? A�nE�eleg ce se A�ntA?mplA? cu mine E�i anume cA? nu aE� putea sA? fac vreodatA? fotografie. De niciun fel, indiferent de subiect, cA? ar fi femei goale, muncitori, carpete, biserici, nu E�tiu, orice. Poate aE� putea sA? fotografiez ceva naturA?. Un cA?mp, sA? zicem. Pula mea, pozez un cA?mp. Frumos. Citește tot articolul …

Sergio Tacchini (19 martie)

Deschid prima bulA? cu mesaj de facebook E�i citesc textul: “N-am mai vorbit, sunt cu soE�ul A�n vacanE�A?”, dupA?, mesajul de Viber A�n care scrie “Sigur” E�i apoi a doua bulA? de facebook cu “PA?i tot aE�a o sA? fie, cu dramA?”. Bag telefonul A�n buzunar E�i nu rA?spund la niciunul dintre mesaje. Mi s-a spus cA? telefonul meu e ca Gara de Nord, mereu face zgomote E�i sunA?. MA? gA?ndesc cA? dacA? internetul ar fi o reE�ea de E�ine, atunci, da, telefonul meu ar fi o garA?, dar nu una A�n care se fac E�i desfac linii E�i rute, ci doar una populatA?, de vacanE�A?, ceea ce nu-i neapA?rat rA?u, dar nici bine, mai ales A�n zilele astea reci, ploioase E�i A�ntunecate. VA?ntul scA?rE�A�ie uE�a E�i A�i izbeE�te plasa de unul dintre stA?lpii din lemn de care stA? prins gardul. Citește tot articolul …