CredeE�i A�n coincidenE�e?

Stau A�n faE�a uE�ii apartamentului cu numA?rul 17 E�i E�in A�ntr-o mA?nA? o farfurie cu o bucatA? de tort de ciocolatA?, iar A�n cealaltA? o carte. Am emoE�ii atA?t de mari, cA? tortul tremurA? uE�or pe farfurie. Bat la uE�A? E�i A�mi E�in respiraE�ia; aE�tept A�ntA?lnirea asta de o lunA?. De fapt, dacA? stau sA? mA? gA?ndesc, aE� putea spune cA? o aE�tept de 20 de ani.

a�� Cine e? se aude dinA?untru o voce subE�ire.

a�� Sunt vecina de la trei. Azi e ziua mea E�i v-am adus o bucatA? de tort.

***

Totul a A�nceput acum o lunA?, Citește tot articolul …

Cu pluta pe DunA?re

Am construit singuri o plutA? E�i am mers cu ea 97 de kilometri pe DunA?re (de la satul DunA?rea pA?nA? mai sus de Peceneaga). Am fA?cut totul de la zero, A�n curtea firmei la care lucrA?m. Ne-am uitat pe internet (mai sunt AYi alA?ii duAYi cu pluta, nu mulA?i, ce-i drept), am cumpA?rat materiale E�i ne-am apucat de lucru. Am folosit butoaie din tablA?, scA?nduri din lemn de brad, chingi, plA?ci OSB, E�uruburi E�i un fierestrA?u electric. CA?rma am fA?cut-o dintr-o oalA? de campanie tA?iatA? AYi A�ndreptatA?, iar vA?slele le-am fA?cut din resturi de tablA? AYi lemn primite de prin vecini. Citește tot articolul …

CombinaE�ii

Intri cu bemveul pe trotuar. EE�ti undeva pe Splaiul Unirii. Te opreE�ti foarte aproape de canalul de ciment A�n care curge DA?mboviE�a. Deschizi portbagajul AYi A�ncerci sA? scoA?i cutia de carton. Nu se miAYcA?, aAYa cA? o deschizi. E full de carduri clonate AYi harduri. Pui mA?na pe un card, dar parcA? e lipit cu poxipol. Acum doi ani erau aAYa uAYoare toate lucrurile astea. VA? A�mbA?taA?i, luaA?i maAYina AYi aruncaA?i hardurile din mers A�n DA?mboviA?a. O fA?ceaA?i la oha, distrugeaA?i dovezile rA?zA?nd. Acum nu mai e timp de caterincA?. EAYti singur.

Auzi sirene de-o sA?ptA?mA?nA?, dar poliE�ia nu e nicA?ieri. AZncA?. Te ridici din pat AYi-A?i strA?ngi hainele A�ntr-o geantA? de voiaj. EE�ti A�ntr-un hotel din Riga. PiteAYti pachetele de euro printre chiloA?i. Ce nu A�ncape, doseAYti sub tricou, cum te-a A�nvA?A?at Iulian pe skype.A�Bagi pula, lui A�i e uAYor sA? dea sfaturi de la calculator, nu se duce sA?geatA? afarA? ca tine. Pe Trifoi l-au prins A�n Bulgaria cA?nd scotea direct de la bancA?. FuncA?ionara l-a mirosit, izchaka edna sekunda, a blocat uAYile AYi aia a fost, judecatA? AYi un an de pA?rnaie printre strA?ini.

Nu, Iulian nu-AYi ia riscuri d-astea, A�l cheamA? pe ta-su la el A�n Thailanda la plajA? AYi-l trimite acasA? blindat. DupA? ce intrA? cu ei A�n A?arA?, ta-su A�i spalA? printr-o firmA? de panouri solare. Banii vin din douA? pA?rA?i acum cA? e fiA?A? A�n judeA? sA? te speli la cur cu apA? A�ncA?lzitA? ecologic. A�La fiecare sutA? de coco de-a ta, Iulian A�AYi trage AYaizeci. Ai nevoie de el ca de aer, nu negociezi comisionul. Doar da bossA�iese din gura ta. Citește tot articolul …

O portocalA?

Nu-mi pot aminti sub nicio formA? numele, parcA? am creierii praE�tie. E?i chiar A�i aveam, veneam de la muncA?, eram obositA? E�i ratb-ul A?la nu mai apA?rea. Alexandra (o sA?-i spun aE�a, chiar i se potriveE�te numele) stA?tea la cA?E�iva metri de mine, lipitA? de o clA?dire de-a primA?riei, Registrul nu-E�tiu-cui. CA?nd am trecut pe lA?ngA? ea E�i am vA?zut-o cu chitara A�n braE�e, am scos instinctiv portofelul. Eram cu urechea A�ntr-un telefon, am zis a�zStai oleacA?!a�? E�i am A�nchis. VA?j, vA?j, scot banii E�i A�i pun A�n husa de la picioarele ei. Citește tot articolul …

Duncan, ce faci E�igane?

Mi s-a pA?rut ciudat cA?nd m-am trezit cu un telefon de la patronul agenE�iei pentru care lucrez: a�zVezi cA? tura urmA?toare e un pic altfel. Avem o mamA? E�i un fiu, bA?iatul face 18 ani A�n a cincea zi de tur E�i, ce e E�i mai interesant, puE�tiul a fost adoptat din RomA?nia acum vreo 15 ani!a�?. Am dat un search pe Facebook E�i am descoperit cA? prietenii mei din Ferentari puteau trece ca albinoE�i pe lA?ngA? viitorul meu client.

Duncan a primit cadou de majorat o excursie A�n RomA?nia, care trebuia sA? fie un fel de drum iniE�iatic pentru tA?nA?rul american.

I-am luat de la aeroport E�i, conform programului, am oprit la magazinul Harley Davidson din BA?neasa. Credeam cA? puE�tiul e cel care vrea ceva anume, dar spre surpriza mea, mama adoptivA? era singura interesatA? de suveniruri pentru prieteni. I-am cazat la hotel E�i a rA?mas cA? ne vedem mai spre searA?, cA?nd aveam A�n program un a�zwelcome dinnera�? la PescA?ruE�. DeE�i amA?ndoi pA?reau un pic defazaE�i a�� a�zjet laga�? s-au scuzat ei, totul a decurs perfect: le-a plA?cut mA?ncarea, le-a plA?cut conversaE�ia E�i toE�i trei am avut o searA? frumoasA?. A doua zi plecam spre Sibiu. Citește tot articolul …

Ce facem cu doamna Iordache?

Doamna Iordache are 84 de ani. Patruzeci de ani a fost profesoarA? de geografie la un liceu bun din provincie. Acum patru aniA�a fost diagnosticatA? cu Alzheimer. Nu mai recunoaE�te aproape pe nimeni, deE�i foloseE�te formule de politeE�e ori expresii preE�ioase cA?nd A�ncearcA? sA?-E�i explice lucruri. La un bolnav de Alzheimer, cuvintele apar cam ca A�ntr-o imagine dada, A�mprA?E�tiate aproape aleatoriu, absurd. E tragi-comic sA? stai lA?ngA? ea. AZn primul rA?nd, E�i-e milA? de un om ale cA?rui repere sunt foarte vagi, pierdute undeva A�n tinereE�e. Citește tot articolul …

#ReporterlaVot: LA?saE�i bA?utura, vine dictatura

DacA? plecamA�devreme de la protest, trA?iam cu impresia cA? toE�i oamenii care s-au strA?ns A�n PiaE�a UniversitA?E�ii aveauA�acelaE�i scop. Evenimentul care a A�nceput sA?mbA?tA? la E�ase seara A�n faE�a fA?ntA?nii de la Universitate s-a chemat a�zVrem sA? votA?m, nu sA? pontA?ma�?. PA?nA? sA? ajung acasA?, n-am E�tiut cA? despre asta e vorba.

MulE�i au venit la un protest solidar cu diaspora nedreptA?E�itA? de noul proces de votare a�� s-a strigat A�ndelung a�zDiaspora la vota�? E�i a�zVrem secE�ii noi A�n turul doia�?. AlE�ii sunt aici pentru Macovei sau pentru oprirea exploatA?rii gazelor de E�ist, unii pentru lupta anti-comunistA?, care pentru alE�ii e sinonimA? cu demisia lui CorlA?E�ean sau a lui Ponta. Au fost E�i oameni care au ieE�it din casA? doar sA? strige ceva A�n genul a�zvorbiE�i cu toatA? lumea ca sA? nu se lase votul libera�?. Citește tot articolul …

O zi de vacanE�A? la coada democraE�iei

E zi de alegeri. Ne-am trezit cu greu, dar era deja stabilit – mergem la brunch cu gazdele noastre, un cuplu romA?no-italian, Alexandra E�i prietenul ei, Gabriele, ambii arhitecE�i A�n Paris. Am venit de miercuri la Paris cu prietena mea Maria pentru un festival de muzicA?, dar am preferat sA? stA?m pA?nA? luni, ocazie cu care puteam merge E�i la vot, aici, A�n Paris.

Ne-am A�nceput dimineaE�a tA?rzie de duminicA? cu o cafea E�i o tarte au flan. Era deja ora 14, iar noi A�ncA? nu plecasem cA?tre secE�ia de votare, doar nu ne grA?bea nimic – aveam toatA? ziua la dispoziE�ie pentru a vota. Gabriele nu a mai aE�teptat ieE�irea la masA?, cA?ci brunch nu mai putea fi, E�i a plecat plecat grA?bit la biroul lui pentru a termina un pitch cu predare marE�i. Am rA?mas doar cu Maria E�i gazda noastrA?, Alexandra, E�i am decis cA? mai A�ntA?i votA?m, iar apoi gA?sim noi un loc bun pentru o masA? gA?titA?.

Maria spune cA? E�tie ea drumul, cA?ci a trecut A�n urmA? cu vreo doi ani pe lA?ngA? ambasadA?. Am iesit de la A�cole Militaire. La semaforul din faE�a gurii de metrou sunt parcate 6 microbuze de jandarmi traE�i A�n armurA?. Presupunem cA? sunt E�inuE�i pentru o intervenE�ie A�n caz de forE�A? majorA?. Am refuzat sA? mA? uit pe GPS E�i am urmat indicaE�iile Mariei. Am mers cA?teva sute de metri pA?nA? am dat A�ntr-un parc, la una dintre laturile Domului Invalizilor. Am greE�it drumul, ne-am spus, aE�a cA? am deschis GPS-ul telefonului pentru a cA?uta locaE�ia ambasadei. Era A�n direcE�ia opusA?. Ne A�ntoarcem. Chiar A�n faE�a metroului trecem pe lA?ngA? doi romA?ni rA?tA?ciE�i, E�i ei A�n cA?utarea ambasadei. Ne aud graiul E�i o abordeazA? pe Alexandra a�� DomniE�oarA?, dar ambasada noastrA? E�tiE�i unde este?

– MergeE�i A�nainte E�i la a doua intersecE�ia faceE�i dreapta pe diagonalA?, A�i rA?spund eu, cu harta GPS-ului A�n faE�A?.

-A�Dar cu cine votaE�i? Alexandra e curioasA? cu cine voteazA? noul nostru partener de drum, cel care ne-a E�i cerut indicaE�iile. Erau totuE�i primi romA?ni pe care A�i A�ntA?lneam A�n ziua aceea.

-A�Eh, cu doamna Udrea.

– Mai bine veniE�i cu noi la o cafea decA?t sA? votaE�i aE�a, glumeE�te Alexandra.

– PA?i spuneE�i-mi cu cine E�i votez, rA?spunde noul nostru coleg de drum, care se E�ine scai dupA? noi.

– Trebuie sA? fiE�i sigur, nu trebuie sa vA? spun eu.

– DomniE�oarA?, eu sunt din Gorj. Acolo toatA? lumea voteazA? cu Ponta. Dar eu nu votez ca restul, spune mA?ndru olteanul nostru. VA? daE�i seama cum ar fi sA? vinA? doamna Udrea aici, la Paris, sA? se A�ntA?lneascA? cu toE�i preE�edinE�ii E�i sA? ne reprezinte o femeie frumoasA? E�i elegantA? ca ea?

– ConteazA? doar cum aratA??

– PA?i nu conteazA? doar asta. Dar a fost Ministra Culturii, vA? daE�i seama. A fA?cut multe.

Citește tot articolul …

Cum i-au evacuat mascaE�ii pe vecinii mei

Locuiesc pe strada Vulturilor de 14 ani. Prima impresie cA?nd am ajuns acolo era de favelA? brazilianA? (muzicA? pe stradA?, dans, haine colorate E�i copilaE�i murdari de la atA?ta joacA?). Copiii gA?lA?gioE�i se jucau de dimineaE�a pA?nA? seara cu mingea E�i loveau maE�inile, alarmele sunA?nd aproape continuu; femei A�n fuste scuipau seminE�e pe scA?unele A�n faE�a casei E�i stA?teau la taifas; la lA?satul serii, tinerii ieE�eau super-aranjaE�i E�i parfumaE�i la plimbare E�i la o E�igarA? la colE�. Animau strada cu zumzetul continuu E�i cu temperamentul lor coleric.

Cele mai interesante momente erau nunE�ile E�i A�nmormA?ntA?rile, la nunE�i, strada era plinA? cap-coadA?, nu mai puteai arunca un ac, venea uneori, pe vremuri, Florin Salam E�i-i A�ncingea cu melodiile lui de dragoste a�zVreau sA?-mi A�mpart viaE�a cu tine/Tu cu mine, eu cu tine/Oooof iubirea meaaa!a�?, iar la A�nmormA?ntA?ri era un cort pus lA?ngA? casA?, rudele cele mai apropiate la o masA?, iar un lA?utar cu voce gravA? cA?nta muzicA? lentA? E�i foarte tristA? pentru 2-3 zile neA�ncetat. De sA?rbA?tori, pregA?team cu pA?rinE�ii pacheE�ele cu eugenii, biscuiE�i E�i ciocolA?E�ele la care copilaE�ii care mereu se A�ncurcau A�n versurile sorcovei se bucurau pA?nA? la cer. Era tradiE�ia noastrA?.

De curA?nd a murit Dinte, bA?tut la secE�ia 10, Dinte era atA?t de sA?rac cA? abia dacA? s-a simE�it vreo A�nmormA?ntare pe stradA?, era parcagiu, o mai avea doar pe mama lui bolnavA? terminal. El era unul dintre cei ce trA?ia A�n sA?rA?cie abjectA?, ca unele dintre familiile care azi sunt evacuate.

Pe strada Vulturilor numA?rul 50 locuiau de aproape 40 de ani aproximativ 100 de persoane de etnie romA?. OcupaserA? acest imobil, care se A�ntinde de-alungul unei alei. Din luna iulie au fost anunE�aE�i, cA? pe 15 septembrie, A�n prima zi de E�coalA?, copiii nu vor mai avea unde sA? se A�ntoarcA?. Au primit ordin de evacuare forE�atA? E�i nu mai existA? cale de A�ntoarcere.

Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire

Foto: Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire

DupA? ce firma a cA?E�tigat A�n proces dreptul de a-i evacua cu forE�a, s-au strA?ns dube de jandarmi E�i mascaE�i, blindaE�i ca A�n filme, care i-au scos cu tot cu lucruri din case. Ieri dupA? amiazA?, un escavator era poziE�ionat A�n faE�a intrA?rii de pe alee pentru a bloca intrarea A�n casA?. Apoi a intrat E�i a A�nceput sA? demoleze. Citește tot articolul …