Antreprenorii din Buduburam

Am ajuns A�n Buduburam, Ghana, ca sA? vA?d ce se A�ntA?mplA? cA?nd refugiaE�ii nu mai pleacA? acasA?.A�TabA?ra Buduburam a fost una dintre cele mai mari din Africa de Vest, unde au ajuns zeci de mii de oameni exilaE�i de conflicte sA?ngeroase. Cei mai mulE�i au venit din Liberia, dar au fost E�i din Sierra Leone sau alte E�A?ri din Africa. SperiaE�i de rA?zboaiele lungi din E�A?rile lor, refugiaE�ii au transformat tabA?ra A�ntr-o comunitate A�n care existenE�a se desfA?E�oarA? cA?t se poate de obiE�nuit.A� Citește tot articolul …

Cu pluta pe DunA?re

Am construit singuri o plutA? E�i am mers cu ea 97 de kilometri pe DunA?re (de la satul DunA?rea pA?nA? mai sus de Peceneaga). Am fA?cut totul de la zero, A�n curtea firmei la care lucrA?m. Ne-am uitat pe internet (mai sunt AYi alA?ii duAYi cu pluta, nu mulA?i, ce-i drept), am cumpA?rat materiale E�i ne-am apucat de lucru. Am folosit butoaie din tablA?, scA?nduri din lemn de brad, chingi, plA?ci OSB, E�uruburi E�i un fierestrA?u electric. CA?rma am fA?cut-o dintr-o oalA? de campanie tA?iatA? AYi A�ndreptatA?, iar vA?slele le-am fA?cut din resturi de tablA? AYi lemn primite de prin vecini. Citește tot articolul …

Mirosul gardeniei. 66 de ani A�n exil

La A�nceptul lui decembrie am intrat A�n tabA?ra de refugiaE�i palestinieni Bourj al Barajneh din sudul Beirutului. Am ajuns apoi A�n alte douA? tabere a�� Ein el Helweh E�i Dbayeh. AZn Dbayeh, alA?turi de palestinieni, erau E�i refugiaE�i libanezi care fuseserA? alungaE�i de rA?zboaiele din sudul E�A?rii.

Cu douA? zile A�nainte, pe drumul pA?nA? A�n Baalbek, spre graniE�a esticA? cu Siria, am vA?zut sute de corturi mari din plastic alb cu acoperiE�ul fixat cu cauciucuri, A�n mijlocul campului. Erau tabere de refugiaE�i sirieni. Continue reading…

Homeless A�n Mexic

CA?nd am plecat ca voluntarA? A�ntr-un orfelinat din Mexic, tot ce AYtiam despre A?ara asta era povestea cu crimele odioase E�i traficanA?ii de droguri. AZn loc de asta, am gA?sit oameni care respectA? cu sfinE�enie tradiE�iile strA?vechi E�i femei care luptA? pentru dreptul de a alege ce se A�ntA?mplA? cu corpul lor. A�Ultima zi am vrut sA? o petrec mai aproape de poveE�tile despre violenE�A? E�i droguri – printre homleE�ii care A�ncearcA? sA? lase strada. Am ajunsA�A�n centrul de ajutor pentru persoanele fA?rA? adA?postA�Puente de Vida, un loc A�n care oamenii strA?zii vin A�n cA?utarea unui acoperiAY.

Puente de Vida se aflA? A�ntr-un cartier al Districtului Federal A�n care E�i se sugereazA? a�zsA? te E�ii de buzunar cA?nd mergi pe stradA?a�?.A� Citește tot articolul …

Ultimii mayaE�i

O femeie stA? A�n genunchi E�i strA?nge A�n mA?nA? corpul inert al puiului de gA?inA? pe care l-a decapitat. LA?ngA? picioareleA�ei e un cuE�it cu sA?nge, iar de jur A�mprejur un covor din ierburi, A�ncadrat de lumA?nA?ri.A�Sunt A�n Mexic, la biserica catolicilor tradiE�ionaliE�ti din satul San Juan Chamula.A�Comunitatea de aici este una dintre puE�inele care pA?streazA? tradiE�iile strA?moE�ilor mayaE�i.

Am coborA?t din autocar direct A�n centrul localitA?E�ii de chamula, cu gA?ndul de a gA?si obiceiurile E�i superstiE�iile lA?sate de mayaE�i.A� Citește tot articolul …

Duncan, ce faci E�igane?

Mi s-a pA?rut ciudat cA?nd m-am trezit cu un telefon de la patronul agenE�iei pentru care lucrez: a�zVezi cA? tura urmA?toare e un pic altfel. Avem o mamA? E�i un fiu, bA?iatul face 18 ani A�n a cincea zi de tur E�i, ce e E�i mai interesant, puE�tiul a fost adoptat din RomA?nia acum vreo 15 ani!a�?. Am dat un search pe Facebook E�i am descoperit cA? prietenii mei din Ferentari puteau trece ca albinoE�i pe lA?ngA? viitorul meu client.

Duncan a primit cadou de majorat o excursie A�n RomA?nia, care trebuia sA? fie un fel de drum iniE�iatic pentru tA?nA?rul american.

I-am luat de la aeroport E�i, conform programului, am oprit la magazinul Harley Davidson din BA?neasa. Credeam cA? puE�tiul e cel care vrea ceva anume, dar spre surpriza mea, mama adoptivA? era singura interesatA? de suveniruri pentru prieteni. I-am cazat la hotel E�i a rA?mas cA? ne vedem mai spre searA?, cA?nd aveam A�n program un a�zwelcome dinnera�? la PescA?ruE�. DeE�i amA?ndoi pA?reau un pic defazaE�i a�� a�zjet laga�? s-au scuzat ei, totul a decurs perfect: le-a plA?cut mA?ncarea, le-a plA?cut conversaE�ia E�i toE�i trei am avut o searA? frumoasA?. A doua zi plecam spre Sibiu. Citește tot articolul …

FelicitA?ri, aE�i fost respinsA?

O sA? A�mi pun filosofia A�n cap, adicA? facultatea. Din BucureE�ti. Dar poate cA? asta E�i vreau. Pe numele meu Raluca RoE�u, am douA? diplome de la filosofie, una de licenE�A? E�i una de master. Ambele zac E�i adunA? praf A�n secretariatul de la etajul unu al clA?dirii de sticlA? de pe Splaiul IndependenE�ei. Sunt acolo din septembrie anul trecut E�i nici pA?nA? azi nu m-am dus dupA? ele.

Nu au zis a�zrespinsa�? pe faE�A? cA?nd am aplicat la doctorat, dar m-au pus pe o listA? incertA?, au zis 9.25 E�i deasupra mea tronau cei cA?E�iva care intraserA? la buget fA?rA? bursA?, respectiv la buget cu bursA?. NorocoE�ii din urmA? – cu E�apte milioane pe lunA? sau cA?t le dA?. AZn New York trA?iam cu 20 de dolari pe zi, asta fA?rA? sA? pun la socotealA? cazarea. De-acolo nu am luat diplomA?, doar niE�te hA?rtii cu note mari E�i ne pare rA?u, nu avem bani.

De plecat A�n New York am plecat cA?nd deja mA? sA?turasem de filosofie, dar mai ales de cele trei departamente de la noi: filosofia culturii, filosofie moral-politicA? E�i filosofie teoreticA?. ToE�i se urA?sc A�ntre ei, mai mult sau mai puE�in public, se joacA? de-a ieE�itua�� la bere E�i prietenia cu studenE�ii. Se fac glume pe seama tuturor, A?ia de dreapta A�l urA?sc mai mult pe Heidegger decA?t pe Marx, iar A?ia de-l citeazA? cu sfinE�enie pe Heidegger vorbesc A�n limbi necunoscute mie. ToE�i au ceava de A�mpA?rE�it cu psihanaliza. De-asta am zis: gata, plec. O sA? A�nvA?E� teorie psihanaliticA? undeva miE�to E�i o sA? citesc Freud toatA? ziua.

Citește tot articolul …

MamA? sau puE�cA?riaE�A?

Am venit A�n Mexic ca voluntarA? A�ntr-un orfelinat. TrA?iesc aici de aproape un an E�i A�ncA? mA? mai mir – A�n biserici se fac exorcizA?ri, A�n ringuri sunt lupte libere cu mA?E�ti. Oamenii A?E�tia sunt foarte diferiE�i de europeni E�i americani. Acum cA?teva luni am aflat cA? avortul e ilegal, iar femeile care A�ncearcA? sA? scape de o sarcinA? nedoritA? fac 30 de ani de puE�cA?rie. Continue reading…

O zi de vacanE�A? la coada democraE�iei

E zi de alegeri. Ne-am trezit cu greu, dar era deja stabilit – mergem la brunch cu gazdele noastre, un cuplu romA?no-italian, Alexandra E�i prietenul ei, Gabriele, ambii arhitecE�i A�n Paris. Am venit de miercuri la Paris cu prietena mea Maria pentru un festival de muzicA?, dar am preferat sA? stA?m pA?nA? luni, ocazie cu care puteam merge E�i la vot, aici, A�n Paris.

Ne-am A�nceput dimineaE�a tA?rzie de duminicA? cu o cafea E�i o tarte au flan. Era deja ora 14, iar noi A�ncA? nu plecasem cA?tre secE�ia de votare, doar nu ne grA?bea nimic – aveam toatA? ziua la dispoziE�ie pentru a vota. Gabriele nu a mai aE�teptat ieE�irea la masA?, cA?ci brunch nu mai putea fi, E�i a plecat plecat grA?bit la biroul lui pentru a termina un pitch cu predare marE�i. Am rA?mas doar cu Maria E�i gazda noastrA?, Alexandra, E�i am decis cA? mai A�ntA?i votA?m, iar apoi gA?sim noi un loc bun pentru o masA? gA?titA?.

Maria spune cA? E�tie ea drumul, cA?ci a trecut A�n urmA? cu vreo doi ani pe lA?ngA? ambasadA?. Am iesit de la A�cole Militaire. La semaforul din faE�a gurii de metrou sunt parcate 6 microbuze de jandarmi traE�i A�n armurA?. Presupunem cA? sunt E�inuE�i pentru o intervenE�ie A�n caz de forE�A? majorA?. Am refuzat sA? mA? uit pe GPS E�i am urmat indicaE�iile Mariei. Am mers cA?teva sute de metri pA?nA? am dat A�ntr-un parc, la una dintre laturile Domului Invalizilor. Am greE�it drumul, ne-am spus, aE�a cA? am deschis GPS-ul telefonului pentru a cA?uta locaE�ia ambasadei. Era A�n direcE�ia opusA?. Ne A�ntoarcem. Chiar A�n faE�a metroului trecem pe lA?ngA? doi romA?ni rA?tA?ciE�i, E�i ei A�n cA?utarea ambasadei. Ne aud graiul E�i o abordeazA? pe Alexandra a�� DomniE�oarA?, dar ambasada noastrA? E�tiE�i unde este?

– MergeE�i A�nainte E�i la a doua intersecE�ia faceE�i dreapta pe diagonalA?, A�i rA?spund eu, cu harta GPS-ului A�n faE�A?.

-A�Dar cu cine votaE�i? Alexandra e curioasA? cu cine voteazA? noul nostru partener de drum, cel care ne-a E�i cerut indicaE�iile. Erau totuE�i primi romA?ni pe care A�i A�ntA?lneam A�n ziua aceea.

-A�Eh, cu doamna Udrea.

– Mai bine veniE�i cu noi la o cafea decA?t sA? votaE�i aE�a, glumeE�te Alexandra.

– PA?i spuneE�i-mi cu cine E�i votez, rA?spunde noul nostru coleg de drum, care se E�ine scai dupA? noi.

– Trebuie sA? fiE�i sigur, nu trebuie sa vA? spun eu.

– DomniE�oarA?, eu sunt din Gorj. Acolo toatA? lumea voteazA? cu Ponta. Dar eu nu votez ca restul, spune mA?ndru olteanul nostru. VA? daE�i seama cum ar fi sA? vinA? doamna Udrea aici, la Paris, sA? se A�ntA?lneascA? cu toE�i preE�edinE�ii E�i sA? ne reprezinte o femeie frumoasA? E�i elegantA? ca ea?

– ConteazA? doar cum aratA??

– PA?i nu conteazA? doar asta. Dar a fost Ministra Culturii, vA? daE�i seama. A fA?cut multe.

Citește tot articolul …

ViaE�a A�n satul Juanitei

Sunt singurA? pe o uliE�A? pA?rA?sitA?, de parcA? viaE�a ar fi plecat de mult din acest loc. Dintr-o clA?dire impozantA?,A�pictatA? A�n galben, vin note muzicale care parcA? au adormit tot. Merg prin praf spre casa A�n care am mai fostA�A�n februarie. Un dulA?u alb, care se odihneE�te la umbra unui cactus, A�mi dA? speranE�A?. ExistA? viaE�A? A�n satul Hutlatlauca, situat A�n centrul statului Puebla. Mexicanii A�l cunosc drept a�?satul cactuE�ilora�?. Eu A�l E�tiu drept satul Juanitei, femeia care ajutA? la curA?E�enie A�n casa A�n care locuiesc A�n Mexic.

Juanita s-a mutat la oraE� A�n ianuarie 2014, cu 2 sA?ptA?mA?ni A�nainte ca eu sA? ajung A�n Mexic. A trA?it toatA? viaE�a A�n satul pe care A�l iubeE�te cu un sentiment ce niciodatA? nu ar putea fi profan. AZn buletin are 50 de ani, dar chipul E�i mA?inile sugereazA? cA? centura ce A�i strA?nge mereu brA?ul carA? mai mulE�i. Atunci cA?nd nu gA?teE�te, spalA? sau vede telenovela, Juanita viseazA? cA? A�ntr-o zi se va A�ntoarce de tot A�n satul ei drag. AZntre timp, realitatea E�i necesitatea de a-E�i ajuta fiul de 20 de ani o E�in la oraE�.

sat

Din spatele gratiilor ce pA?zesc geamul, se aude vocea pe care o cA?utam: a�?no, no, miralaaa, ya llegA?!a�? (nu, nu, uite-o, a ajuns!). Juanita vorbeE�te la telefon, cocoE�atA? A�n geam, singurul loc A�n care prinde semnal A�n cA?suE�a ei. CA?nd mA? vede, faE�a i se rotunjeE�te E�i mai tare A�ntr-un zA?mbet E�i se grA?beE�te sA? A�nchidA? telefonul cu mA?inile bA?tA?torite. Tocmai o sunase familia care mi-e gazdA? A�n Mexic, A�ngrijoratA? cA? mA? voi rA?tA?ci E�i nu voi ajunge niciodatA?. Citește tot articolul …