AmA?rA�E�i la malu’ mA?rii

DacA? ai jucat vreodatA? Fallout E�i te-ai plimbatA�prin deE�ertulA�post-apocaliptic cu case din gunoaie E�i oameni care se luptA? pentru supravieE�uire, o sA? ai un deja-vu la marginea staE�iunii turistice Eforie.

Zona de relax a staE�iunii eA�un pA?ienjeniE� de strA?duE�e cu vile E�i pensiuni de familiE�ti, cu trandafiri A�nfloriE�i E�i restaurante de sindicaliE�ti (Economul, Briza MA?rii E�i tot aE�a).

DacA? ieE�i un pic din zona de confort E�i urci pe strada Alexandru cel Bun, se terminA? vilele E�i intri A�n Wasteland.A�Dintre ciulini E�i cA?iniA�apar A�n depA?rtare cA�teva bordeie improvizate E�i containere cu oameni, A�n jurul a douA? cratere pline cu gunoaie. AZi mai viziteazA? camioane care varsA? moloz A�n groapA?.

image00

Ne facem loc printre mA?rA?cini E�i dA?m peste un tip la bustul gol care face curat A�ntre niE�te table care au rolul de stA?nA?.A� Citește tot articolul …

Sirianul acuzat cA? E�i-a traficat propria familie

Alkhataib Mohammad Samih este un sirian care a fugit A�n Europa pentru a-E�i salva copiii de stagiul militar. Dictatorul Bashar al Assad A�i obligA? pe soldaE�i sA? lupte A�mpotriva conaE�ionalilor, A�ntr-un rA?zboi care dureazA? de peste patru ani. Refuzul A�nseamnA? A�nchisoare.

Samih plA?nuiaA�ajungA? A�nA�Suedia, dar este oprit A�n RomA?nia la A�nceputul lui 2015, cA?nd poliA?iAYtii de frontierA? din ConstanA?a intercepteazA?A�vaporul cu refugiaE�i. Apoi A�l acuzA?A�pe bA?rbat de trafic de persoane, susE�inA?nd cA? acesta A�E�i trafica propria familie a�� soE�ia E�i doi fii.A�

Citește tot articolul …

Antreprenorii din Buduburam

Am ajuns A�n Buduburam, Ghana, ca sA? vA?d ce se A�ntA?mplA? cA?nd refugiaE�ii nu mai pleacA? acasA?.A�TabA?ra Buduburam a fost una dintre cele mai mari din Africa de Vest, unde au ajuns zeci de mii de oameni exilaE�i de conflicte sA?ngeroase. Cei mai mulE�i au venit din Liberia, dar au fost E�i din Sierra Leone sau alte E�A?ri din Africa. SperiaE�i de rA?zboaiele lungi din E�A?rile lor, refugiaE�ii au transformat tabA?ra A�ntr-o comunitate A�n care existenE�a se desfA?E�oarA? cA?t se poate de obiE�nuit.A� Citește tot articolul …

CredeE�i A�n coincidenE�e?

Stau A�n faE�a uE�ii apartamentului cu numA?rul 17 E�i E�in A�ntr-o mA?nA? o farfurie cu o bucatA? de tort de ciocolatA?, iar A�n cealaltA? o carte. Am emoE�ii atA?t de mari, cA? tortul tremurA? uE�or pe farfurie. Bat la uE�A? E�i A�mi E�in respiraE�ia; aE�tept A�ntA?lnirea asta de o lunA?. De fapt, dacA? stau sA? mA? gA?ndesc, aE� putea spune cA? o aE�tept de 20 de ani.

a�� Cine e? se aude dinA?untru o voce subE�ire.

a�� Sunt vecina de la trei. Azi e ziua mea E�i v-am adus o bucatA? de tort.

***

Totul a A�nceput acum o lunA?, Citește tot articolul …

Cu pluta pe DunA?re

Am construit singuri o plutA? E�i am mers cu ea 97 de kilometri pe DunA?re (de la satul DunA?rea pA?nA? mai sus de Peceneaga). Am fA?cut totul de la zero, A�n curtea firmei la care lucrA?m. Ne-am uitat pe internet (mai sunt AYi alA?ii duAYi cu pluta, nu mulA?i, ce-i drept), am cumpA?rat materiale E�i ne-am apucat de lucru. Am folosit butoaie din tablA?, scA?nduri din lemn de brad, chingi, plA?ci OSB, E�uruburi E�i un fierestrA?u electric. CA?rma am fA?cut-o dintr-o oalA? de campanie tA?iatA? AYi A�ndreptatA?, iar vA?slele le-am fA?cut din resturi de tablA? AYi lemn primite de prin vecini. Citește tot articolul …

Manele E�i House – enclavizare E�i suprapuneri

AZntA?mplarea a fA?cut ca, pentru o perioadA?, manelele AYi muzica denumitA? generic “house” sA? ajungA? sA? fie hulite la pachet. DouA? culturi de petrecere, manelele venind pe filiera nunE�ilor, botezurilor E�i aniversA?rilor familiste deci pe filierA? lA?utA?reascA? tradiE�ionalA?, iar “house-ul” eclozA?nd timid la sfA?rE�itul anilor nouA?zeci A�n rA?ndul tinerilor urbani devoratori de modele vestice (cum zicea Liviu de la MCM la prima ediE�ie Mission: “parfumul occidental de care aveam atA?tA? nevoie“).

La sfA?rE�itul anilor nouA?zeci, un segment al societaE�ii a simE�it nevoia sA? ia o poziE�ie, “house”-ul fiind descoperit E�i asociat repede cu o anumitA? culturA? urbanA? de noapte (de club) ce implicA? AYi droguri, iar manelele fiind bineA�nA?eles asociate cu etnia romA? plus dimensiunea turceascA? din romA?ni – pe scurt, cu tot ce trage A�n spate societatea romA?neascA? civilizat-orientatA?. Ambele direcE�ii duceau la pierzanie, la o aparentA? imbecilizare, erau acuzate prA?jeala pe house si cocA?lA?reala manelisticA?, “pastilaE�ii” E�i “E�iganii”.

“PastilaE�ii” E�i “E�iganii”, doi inamici abstracE�i

Doi inamici abstracE�i care ameninE�au viitorul E�A?rii E�i care au mers o vreme A�n tandem A�n imaginarul public. AZn fapt, la sfA?rE�itul anilor nouA?zeci se reliefa firav o clasA? de mijloc. PA?nA? sA? se trezeascA? gardienii, anubiE�ii adevA?rului artistic naE�ional, erau dese A�ntrepA?trunderile cu toate zonele pop. AZnainte de marea schismA? intelectuali-manele din anii 2000 lucrurile erau ceva mai relaxate E�i erau multi adolescenE�i care frecventau ambele lumi E�i ascultau intercalat A�n Cielo E�i manele E�i house (sau orice mutaE�ie a lui). Chiar E�i azi prin “cartiere” lucrurile stau mult mai eterogen, A�n Berceni la Club 178, se trecea de la manele la r’n’b la hip-hop E�i A�napoi cu mare lejeritate. Citește tot articolul …

Mirosul gardeniei. 66 de ani A�n exil

La A�nceptul lui decembrie am intrat A�n tabA?ra de refugiaE�i palestinieni Bourj al Barajneh din sudul Beirutului. Am ajuns apoi A�n alte douA? tabere a�� Ein el Helweh E�i Dbayeh. AZn Dbayeh, alA?turi de palestinieni, erau E�i refugiaE�i libanezi care fuseserA? alungaE�i de rA?zboaiele din sudul E�A?rii.

Cu douA? zile A�nainte, pe drumul pA?nA? A�n Baalbek, spre graniE�a esticA? cu Siria, am vA?zut sute de corturi mari din plastic alb cu acoperiE�ul fixat cu cauciucuri, A�n mijlocul campului. Erau tabere de refugiaE�i sirieni. Continue reading…

CombinaE�ii

Intri cu bemveul pe trotuar. EE�ti undeva pe Splaiul Unirii. Te opreE�ti foarte aproape de canalul de ciment A�n care curge DA?mboviE�a. Deschizi portbagajul AYi A�ncerci sA? scoA?i cutia de carton. Nu se miAYcA?, aAYa cA? o deschizi. E full de carduri clonate AYi harduri. Pui mA?na pe un card, dar parcA? e lipit cu poxipol. Acum doi ani erau aAYa uAYoare toate lucrurile astea. VA? A�mbA?taA?i, luaA?i maAYina AYi aruncaA?i hardurile din mers A�n DA?mboviA?a. O fA?ceaA?i la oha, distrugeaA?i dovezile rA?zA?nd. Acum nu mai e timp de caterincA?. EAYti singur.

Auzi sirene de-o sA?ptA?mA?nA?, dar poliE�ia nu e nicA?ieri. AZncA?. Te ridici din pat AYi-A?i strA?ngi hainele A�ntr-o geantA? de voiaj. EE�ti A�ntr-un hotel din Riga. PiteAYti pachetele de euro printre chiloA?i. Ce nu A�ncape, doseAYti sub tricou, cum te-a A�nvA?A?at Iulian pe skype.A�Bagi pula, lui A�i e uAYor sA? dea sfaturi de la calculator, nu se duce sA?geatA? afarA? ca tine. Pe Trifoi l-au prins A�n Bulgaria cA?nd scotea direct de la bancA?. FuncA?ionara l-a mirosit, izchaka edna sekunda, a blocat uAYile AYi aia a fost, judecatA? AYi un an de pA?rnaie printre strA?ini.

Nu, Iulian nu-AYi ia riscuri d-astea, A�l cheamA? pe ta-su la el A�n Thailanda la plajA? AYi-l trimite acasA? blindat. DupA? ce intrA? cu ei A�n A?arA?, ta-su A�i spalA? printr-o firmA? de panouri solare. Banii vin din douA? pA?rA?i acum cA? e fiA?A? A�n judeA? sA? te speli la cur cu apA? A�ncA?lzitA? ecologic. A�La fiecare sutA? de coco de-a ta, Iulian A�AYi trage AYaizeci. Ai nevoie de el ca de aer, nu negociezi comisionul. Doar da bossA�iese din gura ta. Citește tot articolul …

O portocalA?

Nu-mi pot aminti sub nicio formA? numele, parcA? am creierii praE�tie. E?i chiar A�i aveam, veneam de la muncA?, eram obositA? E�i ratb-ul A?la nu mai apA?rea. Alexandra (o sA?-i spun aE�a, chiar i se potriveE�te numele) stA?tea la cA?E�iva metri de mine, lipitA? de o clA?dire de-a primA?riei, Registrul nu-E�tiu-cui. CA?nd am trecut pe lA?ngA? ea E�i am vA?zut-o cu chitara A�n braE�e, am scos instinctiv portofelul. Eram cu urechea A�ntr-un telefon, am zis a�zStai oleacA?!a�? E�i am A�nchis. VA?j, vA?j, scot banii E�i A�i pun A�n husa de la picioarele ei. Citește tot articolul …

Homeless A�n Mexic

CA?nd am plecat ca voluntarA? A�ntr-un orfelinat din Mexic, tot ce AYtiam despre A?ara asta era povestea cu crimele odioase E�i traficanA?ii de droguri. AZn loc de asta, am gA?sit oameni care respectA? cu sfinE�enie tradiE�iile strA?vechi E�i femei care luptA? pentru dreptul de a alege ce se A�ntA?mplA? cu corpul lor. A�Ultima zi am vrut sA? o petrec mai aproape de poveE�tile despre violenE�A? E�i droguri – printre homleE�ii care A�ncearcA? sA? lase strada. Am ajunsA�A�n centrul de ajutor pentru persoanele fA?rA? adA?postA�Puente de Vida, un loc A�n care oamenii strA?zii vin A�n cA?utarea unui acoperiAY.

Puente de Vida se aflA? A�ntr-un cartier al Districtului Federal A�n care E�i se sugereazA? a�zsA? te E�ii de buzunar cA?nd mergi pe stradA?a�?.A� Citește tot articolul …